INDIRA SPĂTARU - PATINOARUL SOARELUI

Indira Spătaru – Patinoarul soarelui (versuri alese, editura Saga, 2018):

Înflorire

Azi florile au crescut pe mine

târziu în noapte am vegheat tăcerea

unduioasă ca trecerea șarpelui prin ochii tăi.

Doar greierii sfioși articulau refrene antice

bacantelor de sub pietriș.

Azi sunt în stare să dobor altarul

să mă revărs cascadă

peste genunchii tăi!

Fluturi

Palma mea de lut

peste palma ta de fier

una alteia cerând iertare.

Clepsidre își unesc rostul

în privegherea inimii, privirea rapidă spre cer.

Există un singur ochi

privindu-ne pe toți

vii și morți

un singur ochi!

Nu cel al lunetei, nici cel al puștii,

există un ochi ce te veghează

de la botez la moarte

deschis tuturor.

Mesaj

Te-am văzut Doamne,

în grădină, printre palmieri, duhuri

mă cățărasem pe scara firelor de arahnide

de pe umăr de Titan

te priveam.

Te-am văzut plângând Doamne,

cercuri spiralate aveai sub ochi

descoperitul tău chip apă era

condensată în foc.

Te-am văzut modelând lutul

fără vlagă,

tăcerea ta acută

a vuit

atunci am căzut

speriată ușor –

zvâcnet de aripă.

Câteodată

Câteodată îmi vine să urlu

ori veșnic să tac

să rămân surprinsă în ramă de drac

de vicleșugul vieții.

fantomă din alt veac

secole la rând

voi colinda literatura!

câteodată îmi vine să zbier

cu voce de țap

alteori plutește peste copleșitoarele suferințe umane

sufletul meu exacerbat!

câteodată nerozia

mă face să râd

alteori nebunia

mă surprinde acid

port în mine ceva

ca Van Gogh

lan neaplecat

de combine.

Câteodată îmi vine să zac

societatea o iau ca pe-o soră, pe după umeri

să ajuți

nu poți

cu toată averea păgână.

Album

Am avut o vârstă

o vârstă a nebuniei

a spargerii vieții

în mii de morți plauzibile.

Am avut o vârstă

a contemplației

urmelor de urs ale tatălui,

diafane, ale mamei.

Am avut o vârstă

pe care nu o voi mai repeta,

strașnică vârstă,

a tuturor posibilităților

aș dori să o pot prinde de mănă,

să o privesc pe un ecran, perpetuu,

vârsta aceea ingrată,

nemuritoare în esența sa!

Geneza

Asta e poezia!

mi-am zis în prima zi

după ivire –

ființă nedorită neapărat,

dispută între teoriile găurii negre

și vid.

Asta e poezia!

altfel nu mi-aș explica

de ce mai exist!

Volumul Indirei Spătaru pe Amazon: Patinoarul soarelui

Mai multe poezii și profilul autoarei aici: Indira Spătaru

Citește aici: Amprente, Năvod peste trup, Conviețuirea în vid, Meditații, Poeme glazurate și cafea

 

Copyright © 2019 Indira Spătaru

Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.