BENONE ION PĂSĂRIN

 

Răsplata pomului oprit

                Motto:
                  …e vorba despre statuia aceea, interioară…
                 (François  Jacob)


în seara de dinainte
presimțind liniști
genunchiul cerului se arcuia în păsări și muguri…

în seara de dinainte și ceva din noapte
pomii aceia zideau seve
ca un șold de căprioară și ierburi…

în seara de dinainte și până-n miez de noapte
femeia se-nvelea toată în ochi
și brațele bărbatului erau o horă deplină…

în seara de dinainte şi ceva după miezul nopții
pârgul fructelor curate privegheau neatinșii șerpi
zidiți în ochiul de lumină
prea înalt pentru semnul prelung…

în seara de dinainte și ceva către sfârșitul de noapte
pleoapele crengilor opriseră timpul
și se lepădau de întuneric
în visul acelui stăpîn…

în seara de dinainte și-n toată noaptea aceea
pomii-femeie se priveau în fântâni măiastre
roșind de semințele pântecului
în fruct…

Dimineața, Dumnezeu le ștergea ușor
din iarbă
cu podul palmei…

Pasărea serii

Nu știu
era mai înainte sau după somnul de pândă galbenă
al ierbii...
Știu doar că erau păduri de vis și de vânt
iar albul de mesteacăn rătăcea cu ploaia
dăltuind sunete
peste aerul
trupului tău.

Se sfârșiseră firimiturile de ploaie
falangele căutau falange flămânde de lumină
și de culoarea anotimpului pierdut
plin de câmpii albastre
și de somnul buzelor
nuntite...

Târziu
cât mă cerneam prin crângul genelor tale
sângele îmi rătăcea prelung
precum umbra de veghe a frigului alb
iar pasărea serii
rănită
se cuibărea în fântîna ochilor mei
arzând rugi amare
și lujeri
de ierburi sfinte.



Despre noapte și mănoasa
cetate a ploii

                          Motto:
                              …numai destinul ei n-are nici-un sens…
                              (Mircea Eliade)

în noapte ploaia vorbește de sine
și ține între dinți un iris neștiut…
fântânile adulmecă sunete de rubin
iar cât despart talpa mea în fluturi subțiri…
tu legi c-o nuntă de apă copacii cerești ai trupurilor
de vârsta mesteacănului…

și limpezi cad năvoadele straielor nemaipurtate
și dănțuieşte o cerboaică în umbra trupului tău
de vreau să te chem
într-o limbă ciudată…

Apoi, cerul aruncă în jos
cu păsări
până mîinile-mi se-ndoaie
de greu.

 
Hrană și cuvânt

Mai răsar doar o dată pe an, peste locurile de acasă,
pădurea mea e plină de lupii bătrâni ai toamnei,
ierburile sure ard pântecele ploilor cu miros sălbatic
să poată fetele norilor să scapere amnare de ceață.

Pe frunze ucise nasc, lupoaice știute, puii lor de câlți,
toamna le scoboară fluturi albi de lapte pe urlet,
vor veni îndată, să mă vadă, frații mei hăituiți de mesteceni
şi vom izvorî lacrima Mamei, cât să-mi adun fața din iarbă.

Mereu, anotimpul bătrân se ferește de vama trecerii mele prin semne,
lutul devine cer și cerul aripa păsării cu sunet de clopot,
aș alerga din mine în văzduh, și-apoi în somn, cât să încapă
rășina luminii de iarnă, că-i târziu și noaptea îmi ascunde pașii…

Cu ochi de adânc de cântec,
doar puiul de cerb al copilăriei
adulmecă prin nările-i umede
oglinda izvorului
ce-mi străjuie ochiul stâng
precum o tulburare.


Aripa păsării noapte

Ce ceas a sunat în univers, doamnă,
ce secundă arată aripa păsării împovărată de vorbe?…

Tot mai rar
pețiolul degetelor tale îmi vorbește despre fruct,
prin aburul galben, plin de rotocoale cuminți și pământ reavăn…

S-ar putea să te miri, doamnă,
de mireasma vasului de lut al trupului ce sunt,
când te voi atinge la brâu cu o floare de singurătate,
și cu liniștea buzelor
ce rămân
porți albe, deschise și flămânde
de joc…

Non verb: De ce, doamnă,
               copacii nepereche
               înfipți în carnea mea,
               au trupul alb,
               subțire
               și prelung?…


Potop de verde
    
                             Motto:
                                Marile Ape au venit purtînd Universul
                                ca pe un sîmbure...
                                (Rig Veda, X-121)

Uși de apă -
lăuntrice scoici de mătase -,
sau un fel de strigăt…

Între rame-osuar se ard seve de alge
sau nuanțe
de aripi…

O pasăre-iederă (văzută de tine!)
rostogolește răstimpul precum cântul respirației noastre…

Clepsidra sfârtecatului ochi (nevăzut de nimeni!)
e umbră
necuprinsă
între soare și dafini
și, totuși,
potopul promis
strângându-și aripile semnelor
în anotimpul fraged…

Peste aceste
toate
pleoapele noastre
aruncate
ca niște zaruri
de os smălțuit
și noroc.


Fructul tainei

Atunci
în ochi ne aprindeam ruguri înalte
de sănătatea livezilor ireale
închise
într-o sămânță.

Pândeam brume nevăzute
în noapte
iar de visul sânului tău
abia gândit
se rătăceau tăceri verzi
de dantelă
până către ceruri.

Apoi
fiecare ramură
strivea arome și sunete grele
de fruct dat în pârg
veghea ni se preschimba în polen de piersici
și-n împletiri de fum
în timp ce ne șopteam:

 - Cel ce va clipi primul
va umbla dezgolit
printre cețuri
rostogolind frunze
precum o pradă
a anotimpului
asfințit...

 

Benone Ion Păsărin (n. 12 septembrie 1963, Băile Săcelu,Gorj): Poet și prozator. Absolvent a Facultății de Zootehnie și Medicină Veterinară din cadrul Universității Agronomice „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (promoția 1991) și al Facultății de Inginerie și Management în Alimentație publică și Agroturism din Oradea (promoția 2016). Profesor universitar în cadrul Universității de Științele Vieții “Ion Ionescu de la Brad” din Iași, Conducător de doctorat și de programe post-doctorale, Membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice București. A publicat poezie și proză scurtă în Însemnări ieșene, Expres cultural, Ateneu, Opinia, Sinteze, Opinia studențească, Amfiteatru, Cronica, Familia, Tibiscus (Iugoslavia), Evenimentul ș.a.

 
Premii pentru activitatea literară:

Premiul "Nicolae Labiș" și Premiul Revistei Ateneu (la Concursul de poezie “Nicolae Labiș”, Mălini, Suceava, 1993)
Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (Casa Pogor, Junimea, Iași, 1994)
Premiul „Costache Conachi” (pentru volumul de debut, „Viză pentru toamnă”, Tecuci, 1994)
Premiul II și Diplomă de excelență (la Concursul „Tineri condeieri - Nimic despre noi, fără noi”, Clubul Liberal Iași, 1995)

 
Prezențe în dicționare și antologii:

Scriitori ieșeni contemporani (Editura Junimea, Iași, 1997)
Scriitori și publiciști ieșeni contemporani, Dicționar 1945 – 2002 (Editura Vasiliana, Iași, 2003)
Scriitori și publiciști ieșeni contemporani, Dicționar 1945 – 2009 (Editura Vasiliana, Iași, 2009)
Autori Gorjeni și cărțile lor, Dicționar (Editura Măiastra, Tîrgu Jiu, 2007)
Enciclopedia Personalităților din România, Personalități contemporane cu carieră de succes din România (Ediția  a IV-a, Editura Hubners Who is Who, 2009)

Volume publicate:

Viză pentru toamnă (poezie, Editura Cronica, Iași, 1993, cu note critice aparțînând criticului literar Ioan Holban)
Litanii pentru trupul mesteacănului (poezie, Editura Cronica, Iași, 1995, cu note critice aparțînând criticului literar Ioan Holban și poetului Lucian Vasiliu)
Iubirea ca religie (poezie, Editura EuroCart, Iași, 1998, cu note critice aparțînând criticului literar Ioan Holban, poetului Horea Poienar și poetei Gloria Lăcătușu)
Proprietarii de ciocîrlii (poezie, Editura Dig, Iași, 1999, cu note critice aparțînând poetului și prozatorului Georges Dumitresco)
Celelalte Domnișoare Pogany (poezie, Editura Dig, Iași, 2001, cu note critice aparținând poeților Dumitru Vacariu și Traian Căta)
Femei și zăpezi (poezie, Editura Karro, Iași, 2003, cu note critice aparțînând criticului literar Ioan Holban)
Tîrziu de cai sălbatici (poezie, Editura Karoo, Iași, 2003, cu note critice aparțînând criticului literar Ioan Holban și poetului și prozatorului Georges Dumitresco)
Gînd de august (proză scurtă, Colecția Graiul pîinii, Editura PIM, Iași, 2015)
Între cer și pămînt (proză scurtă, Colecția Graiul pîinii, Editura Pim, Iași, 2016)
Pîine pentru înger (proză scurtă, Colecția Graiul pîinii, Editura Pim, Iași, 2017)
Zestrea neamului meu (proză scurtă, Colecția Graiul pîinii, Editura Pim, Iași, 2018)
Fîntîna cu cuiburi (proză scurtă, Colecția Graiul pîinii, Editura Pim, Iași, 2019)
Sîmbra plugului (proză scurtă, Colecția Graiul pîinii, Editura Pim, Iași, 2020)
Zori de trudă (proză scurtă, Colecția Graiul pîinii, Editura Pim, Iași, 2021)
Umbrele albe (proză scurtă, Colecția Graiul pîinii, Editura Pim, Iași, 2022)
Icoane (proză scurtă, Colecția Graiul pîinii, Editura Pim, Iași, 2023)


Copyright © 2024 Benone Ion Păsărin
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.