CORINA VLĂDOIU

Vreau!

să fiu o scrisoare către Dumnezeu
o aripă de înger
un coup de foudre
un copil al florilor
hârtie de colorat
o evadare din rutină
libertatea devărată și trăită
open windows
memorie fotografică
o hoață de suflete
un brad frumos și înalt în bătaia vântului, singur și puternic
un geamantan verde (larg deschis)
să mă strângă cineva (tare de tot) în brațe
apropieri
scurte clipe și lungi iertări împreună
să-mi amintesc pas cu pas ce am uitat
o inversare stupidă a (ne)vinovăției
să uit că mă doare un colț din dreapta al ușii mele de cercetaș lucid și încă în trend
să iau temperatura rândurilor înșirate pe pielea gândurilor (uneori) sterpe și (alteori) deșucheate
să-mi vindece în vreun fel (careva) nepotrivirile cu mine
să zidesc o clipă în zidul cetății de sticlă, măcinate de frământări decolorate
să nu mă credeți doar să mă iubiți
[și lista poate continua așa la (ne)sfârșit]

Resuscitare în si bemol

mi-am cioplit cândva o roată care azi nu-mi mai folosește la nimic

am împletit o sfoară (in)utilă

am bătut un cui în peretele meu exterior dinspre răsărit

ca să-mi agăț timpul uscat ca o scrumbie

din pământ am zămislit un gogoloi de trup pe care

bucată cu bucată l-am aruncat (fără vreun rost) într-o găleată cu apă chioară

m-am întrebat cum am dus-o în războiul ăsta cu viața

dar n-am fost prea atentă la poveste

așa că nu am știut ce să răspund

am rânduit cărămizi pentru o casă,

casa sufletului meu zdrențuit și cald ca o pâine despuiată

dar nu mi-au ajuns și le-am aruncat în marea Sudului

mi-am așezat lângă inimă anotimpurile

și ascultându-le pe rând le-am dat foc

mi-am cumpărat încă un lacăt și azi

(am multe pentru fiecare zi ratată)

am mai scris o pagină în cartea mea

dar secundele mi-au rupt-o și au dizolvat-o

în apele stătute ale timpului

apoi am mai adăugat o piatră, ultima, la temelia lumii

de ea eram legată eu

și am încercat un ultim exercițiu de respirație subacvatică

inspiră-expiră… 1,2,3... inspiră-expiră…1,2,3

r-e-s-u-s-c-i-t-a-r-e!...

r-e-s-u-s-c-i-t-a-r-e!...

Mâinile mele nu sunt cuminți

mâinile mele nu sunt cuminți

te dezbracă de gânduri, de dureri

te caută pe sub pielea și oasele tale pietrificate

neputincioase

să găsească lumina,

te caută la inimă să vadă dacă (mai) ești viu și trăiești

fără m(â)ine?!

mâinile mele nu sunt cuminți

te cotrobăie prin toate buzunarele sufletului secat

să-ți găsească muzica vibrantă.

dorul de tine

mă face să-ți intru sub piele

așa ca un fior

să te găsesc pe câmpurile tale uscate

pe care să încolțesc cu forțe noi

ca un gând…

sau ca o lacrimă…

Se ridică altă femeie din cenușa celei care a ars

se ridică altă femeie din cenușa celei care a ars

ca să-(mi) devin tot ce sunt sau voi putea fi

toate mi-au ars:

aripi, cântece, fluturi, lacrimi

una singură a rămas intactă

să (se) (z)bată

în pulsații grele de sânge

de lumini sau umbre

un singur dușman

îmi numără bătăile inimii

cu atenție

fără compromisuri

nu-l privesc cu teamă

mi-l fac aliat

ca să treacă

în ritmul care-mi priește mie.

Corina Vlădoiu (n. 21 decembrie 1972, Tg-Jiu): Absolventă a Facultății de Litere și Istorie din cadrul Universității din Craiova (1997, specializarea română/italiană) și a Facultății de Științe Juridice și Administrative din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Tg-Jiu (2004, specializarea drept). Este profesoară de limba și literatura română la Colegiul Tehnic din Motru, județul Gorj. Corina Vlădoiu a debutat editorial în 2014 cu volumul de poezii intitulat “Poezii (de)colorate”. A publicat poezii în revista “Rotonda valahă” (anul IV, nr. 12, Ianuarie-Martie 2019, publicație care apare sub egida U.S.R. - Filiala Sibiu și a Asociației Culturale ”Curierul de Vâlcea”) și în volumul “Cercul poeților: antologie de poezie/ Cercul literar de la Cluj” (editura Colorama, 2017). Este membră, începând din anul 2017, a Cercului literar de la Cluj, coordonat de Emilia Poenaru Moldovan.

Cărți publicate:

Fantasticul în proza eminesciană (editura Universitaria, Craiova, 2009)

Poezii (de)colorate (editura Academica Brâncuși, Tg-Jiu, 2014)

IN(VERS) (editura Academica Brâncuși, Tg-Jiu, 2016)

Resuscitare în Si bemol (editura Colorama, Cluj-Napoca, 2019)

Dragoste la loz în plic... (editura Inspirescu, 2020)

Eu sunt băiatul cu părul albastru (editura Ecou Transilvan, 2020)

Improvizații -  poeme (Des improvisations - poèmes) (editura Ecou Transilvan, 2024)

 

Citește mai multe poezii aici: Poezii indecis de indecente, Rețete de supraviețuire, Improvizații

Copyright © 2019 Corina Vlădoiu

Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.