CARMEN MARIA MECU
MULTIVERS
*
mi-e foame
ino
mi-e foame de un umăr de prieten
când e noapte și vine
frica
jinduiesc după o ploaie clară
scrisă în aceeași cheie indiferent de
univers
sunt flămândă ino imo de o carte
pe care să nu o mai pot lăsa din mână
mi-e dor de diminețile reci când
cumpăram
untul de la slovăcițe înfășurat în foi
proaspete de varză
ține-l în lumina ta doamne
pe ucraineanul deșirat care ne vindea
hribi uscați
lumea e alta
eu însămi sunt mereu atât de alta
că am uitat ce fleacuri mai discută
fetele la o cafea
cum este să primești o floare de la un
necunoscut
am uitat alfabetul morse legile fizicii
nu mai știu
să rezolv integrale derivate ecuații de
gradul doi
dar cel mai grav lucru este că
nu pot rememora gustul untului și nici
culoarea lui din bucovina
nu mi-o mai amintesc
bine mamă
acu nici zece minute
ședeam eu așa
pieptănându-mi coama sălbăticită
în fața oglinzii
deodată
văd cu coada ochiului o pisică albă cu
dungi negre
zbughind-o dinspre baie spre dormitor
și să nu crezi în interferența
universurilor
uite
ieri mă gândeam cu dragoste la
cum ar fi să am în casa mea o pisicuță
iar torsul ei molcom
să-mi vindece definitiv oasele
*
ino
noi știm că în spatele casei
lângă măr
poate să apară marele unicorn
nu-i vreme de îndoială nu e timp
de somn
va fi târziu va fi seară
noi ne vom ridica ori poate
vom cădea
dincolo de oboseală
suntem atât de singuri încât
auzim respirația prietenilor aflați
la mare distanță
expiază poezia rareori
ne mai aruncă în glumă
câte o stanță
dar știm că ne așteaptă marele unicorn
veghe ori vis
în spatele casei lângă măr
într-o seară
*
cu palmele pe fața biroului
simt lemnul apoi palmele mele pătrunzând
cu tandrețe
în el
mă cufund cu totul
cobor cobor până
mă pierd
poate am accesat un univers paralel
fac asta în fiecare noapte
în drumul spre partea mea de pat
dimineața mă privesc în oglindă cu mai
multă
atenție fiindcă
ceva din forma în care
m-am obișnuit să exist se schimbă
mereu
aproape insesizabil
(Ino este prietenul meu imaginar, un
inorog / unicorn)
Carmen Maria Mecu: M-am născut pe 6
iunie, 1948. Am absolvit Facultatea de psihologie din cadrul Universității din
București. Am un doctorat în psihologie, despre receptarea literaturii. Debutul
meu literar absolut s-a petrecut în anul
1974, în revista Luceafărul, unde am publicat câteva poeme, cu o
prezentare de Dinu Pillat. Am scris 32 de studii de psihologia literaturii,
psihologia artei, psihologia comunicării (în Revista de istorie și teorie
literară, Limbă și literatură, Caietele institutului catolic, Convorbiri
literare, Poezia, Asymetria). Am publicat grupaje de poeme în Convorbiri
literare, Ateneu, Sintagme literare, Timpul, eCreator.
Volume de autor
(studii literare):
Nichita Stănescu – Prin lentile de psiholog (Editura
Naţional, București, 2001; volum reeditat
la Editura Tracus Arte, 2016)
Conversia de
perspectivă – ca structură operatorie a comprehensiunii narative (Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, București, 2010)
Mintea care
povestește. Scheme de cititor, scheme de autor (prezentat de Monica Spiridon, Eugen Negrici, Paul Cernat,
Antonio Patraș, Editura Muzeul Literaturii Române, 2016).
Volume de poezie:
Viața în
fragmente (poeme, Editura Timpul, Iași, 2013)
Cu geamănul
dintre vieți (cu o prezentare de Antonio Patraș, Editura
Sedcom Libris, 2016)
Privește în ochi
un fir de iarbă (Editura ArtCreativ, 2017)
Colți de lună (Editura Tracus Arte, 2017)
Trotinetă pentru
adulți (Editura Art Creativ, 2018)
Miraculoasa banalitate (Editura Eikon, 2022)
Lumi Fluide (antologie de poezie, Editura Tracus Arte, 2023)
Citește aici: Carmen Maria Mecu - Urme luminoase
Pagina mea de autor: Carmen-Maria Mecu
Copyright © 2019 Carmen Maria Mecu
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat
este permisă numai cu acordul autorului.
Leave a Comment