CARMEN-MARIA MECU - LUMI FLUIDE (ANTOLOGIE DE POEZIE)

 

Carmen-Maria Mecu – Lumi fluide (Antologie de poezie, Editura Tracus Arte, București, 2023): “Cine este poetul? Un om care poate să intre într-o comunicare profundă cu el însuși, cu ceilalți, cu lumea în întregimea ei. Un om cu mintea și inima deschise pe cât de mult posibil. El creează într-o stare de mindfulness, adică este pe deplin prezent în actul scrierii, atent simultan la materialul de pus în cuvinte (senzație, emoție, imagine, gând), precum și la cuvintele în care îl transpune. O conștientizare fără controlul rațiunii. El percepe însuși Limbajul cu o minte deschisă, atent la toate conotațiile cuvintelor, la combinațiile posibile și „imposibile” dintre ele, acceptând ambiguități, structuri gramaticale etc. care sugerează lucruri nemaispuse, ori chiar nemaitrăite până în momentul prezent al scrisului. Așa cum procedează Nichita Stănescu pentru a sugera o lume a necuvintelor, una care nu poate fi exprimată în limbajul cunoscut de noi.”

POEZIA MEA. O PROFESIUNE DE CREDINȚĂ

„Stil: Simplitatea expresiei (deloc simplistă); claritatea (ca suprafața calmă a unei ape profunde); lipsa punctuației, care asigură fluența (punctuația e doar sugerată, prin așezarea cuvintelor în pagină); muzicalitatea - urmând ritmul interior al eului care scrie (independentă de ritmul și rima clasice, convenționale); cuvintele vii, cu forță de expresie, diseminate în text; aspect de stampă japoneză; oralitate rafinată;ironie fină  - conținută, implicită.

Tematică: Perceperea spiritualului în banal, a măreției lucrurilor mici. Transcenderea emoțiilor mundane prin mindfulness (contemplarea lor  cu atenție deplină). Exprimarea propriei individualități fluide, în devenire, a eului care se structurează și restructurează prin trăirea vieții cotidiene, meditații, vise, asimilarea ineditului din inteligența artificială, fizică cuantică, neuroștiințe, filozofie, spiritualitate, idei și tehnici terapeutice tradiționale și moderne, literatură beletristică. Deschidere terapeutică neintruzivă.” (extrase din Cuvântul-înainte al autoarei)

*

am scris un poem străveziu
voi ce v-ați pus coliba
cu fața spre lună
luați-l
suntem înconjurați de o brusă
nebună
vorbele noastre scâncesc
în ceaun fierbe ceaiul
de lobodă albastră și mătrăgună

(din volumul Viața în fragmente, 2013)


*

tu mă întrebi ce e lumea noastră

dar
cine să știe precis

azi
poate fi o spumoasă pastă de dinți
născocită de harababura unei minți mentolate
mâine
doar o vrabie fără aripi
altădată
trei verbe esențiale colindând obsesiv
somnul unui zeu senil

lucrurile se complică mult
când vine vorba despre poezie
feea asta fără mamă
speranță trup
costumată cum se nimerește
dormind sub poduri cu lumpenii ori
ca heruvimii în ultimul cer

se lasă seara
pe mine stelarule să nu mă întrebi acum cine sunt
din învelișul ăsta chiar nu pot să-ți răspund

(din volumul Cu geamănul dintre vieți, 2016)


*

privește în ochi un fir de iarbă
până când ochiul tău se face verde
și vei fi iertat


*

lasă ploaia
să se amestece cu lacrimile neplânse din tine
așa a început să se limpezească lumea
ei nu-și mai amintesc

stai la geam
lasă-ți degetele să ropotească precum ploaia
așa s-a născut primul cântec
ei nu-și mai amintesc

iar când vine o vreme pe care doar tu o știi

lasă pământul să soarbă apa din tine
picătură cu picătură ca ploaia
așa mureau eroii frumos
ei nu-și mai amintesc

(din volumul Privește în ochi un fir de iarbă,  2017)


*

auzi toată viața
plânsul inorogului ferecat

visezi un galop umăr la umăr cu zeii

și rătăcești până la moarte
în căutarea cheii


*

poeții sunt
acei oameni frumoși
de care mă despart kilometri de ani lumină
lor le șoptesc secrete mâțele caii și câinii
ei urnesc cu o glumă
munții din loc

în seara asta m-a cuprins un asemenea dor de mine
încât am înțeles

mai bine mai târziu decât niciodată

am înțeles
că poeții sunt
acei oameni frumoși
de care mă apropie kilometri de ani lumină

(din volumul Colți de lună, 2017)

 
*

lasă
poarta întredeschisă
măcar ziua
ce dacă te-a mușcat
aseară
un câine flămând

lasă
poarta întredeschisă
măcar ziua
poate vrea să intre
flămând de iubire

dumnezeu


*

mă înfășor acum într-o ploaie verde
prietene
o absorb în camera caldă prin geam
obiectele sătule
torc în jurul meu
sub cruste rezistente își arcuiesc spinările
dureri vechi

iar degetele imense care îmi țin colivia
au unghiile frumos lăcuite
și nu tremură prietene
nu tremură deloc

(din volumul Trotinetă pentru adulți, 2018)


*

era un artist și fiindcă țara lui se numea
flatland
el nu avea tentația zborului
nici angoase abisale

ducea o viață de linie împreună cu alte linii
când era posibil lumina

alteori putea fi văzut ca o linie întreruptă
ruptura doare
scria atunci un poem tulburător
despre mizeria existențială

tot mai des simțea junghiuri în mijloc
cei apropiați îi mărturiseau că îl văd cumva
despicat replicat
străinii credeau că se întâlnesc cu doi
flatlandezi diferiți

până când a trăit visul

își vedea lumea de sus și
ea arăta cu totul altfel
o simfonie de cercuri pătrate
hexagoane ovaluri în mișcare

o imensă furculiță de argint cobora din locul
unde se afla el acum
o mânuia un savant tridimensional
iar învățații din lumea de jos
căutau un sens liniar celor patru urme
punctiforme
lăsate în glumă de ea

era prietenos așa că se lăsă absorbit în imaginarul
unui artist din lumea de sus

ce săracă ce tristă ce periculoasă
e lumea noastră tridimensională i se plângea
vezi  gropile astea dintre oameni
tornadele noroiul despre care simt impulsul
să scriu poeme ale mizeriei existențiale

dar

uneori mă visez fără carne într-un adânc
tenebros
alteori plutind deasupra
într-o incredibilă  lumină

mă las absorbit în imaginarul unor ființe acorporale
lipsit de materia grea încerc să înțeleg

o scară imensă coboară uneori din cer și
lasă în glumă semne


*

o liniște caldă

aud cum îmi umple oasele
spală
dizolvă una câte una durerile

da
o fântână a timpului la capătul căreia
începe o altă fântână a timpului
domnule thomas mann

și tot așa fiindcă
liniștea asta
nu are nici început nici sfârșit

precum iubirea tăcută
a lui dumnezeu

(din volumul Miraculoasa banalitate, 2022)


Volumul pe carturesti.ro: Lumi fluide (Antologie de poezie)
Mai multe poezii și profilul autoarei aici: Carmen-Maria Mecu
Citește mai multe poezii aici: Trotinetă pentru adulți, Miraculoasa banalitate
Pagina Facebook de autor: Carmen-Maria Mecu

Copyright © 2023 Carmen-Maria Mecu
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.