DANIELA PÂRVU DORIN - INVITAȚIE LA VULNERABILITATE

 

Invitație la vulnerabilitate

Am ocazia de a fi vulnerabil
alături de cel ce coboară din ultimul tren
am ocazia să fiu primul la capăt de linie,
să lucrez cu ființă-mi în moduri binecuvântate
să-mi spun 'ia-ți sufletul în mâini și vezi ce faci cu el!''
ai lui Dumnezeu suntem, cu toate,
trăim în povești invizibile unde sufletul se creează
am să trag cu creta, pe asfalt un semn...
pentru noi, pentru că încă-i devreme
pentru mine, de aici... se dă startul!
deja, iubesc să fac greșeli,
să fiu de destin citată...
de ce m-aș teme? am nevoie de -o bucurie fără margini
s-o trăiesc însetată (în acest orășel)
așteaptă-mă la capăt de linie, de lume, unde vrei...
am ocazia de a fi vulnerabil...

 

Vom rămâne la fel...

Ca o furtună spre tine am să vin
cât se mai poate
să-mi prelucrez în photoshop zâmbetul
așa cum apune soarele peste râu
deși suntem cu viața la jumătate!
Ia-mă de mână, mimetic
nu mai clipi,
între muțenie și chin
dacă te caut
cu-n licăr putem lovi în moarte
puțin câte puțin
.....................................
bruschează-mă cu tandrețe, că nu doare
n-am nume când te iubesc ermetic,
nici când recit din Poezii amare,
................................
tu strigă-mă “nefireasco”,
și umple-mi cu vise un acatist
vom rămâne la fel,
eu cel mai trist om vesel
tu, cel mai vesel om trist...

 

Cântec fără cuvinte

    Motto:
    „Viitorul are obiceiul de a se prăbuși în mijlocul zborului”
    (Jorge Luis Borges)

*

Ce imensă e noaptea în suflet pe rană
ce luptă lăuntrică duc ori pe zori, ori pe lună
necenzurată melancolie!
mi-e prăbușirea la mijlocul zborului
pe zi ce trece mai vie!
nu mai știu culoarea cioburilor din rotulă
eu... dacă mai scriu la vreo Rugă
înseamnă că ființa-mi, încă, nu te-a pierdut!


**

Mai aprind lumânări de dragul așteptărilor
nemaiștiind cât o să țină,
nici să răspund la întrebarea
cât mai am de iubit!
de aceea mai caut un popas prelung
un fel de cântec fără de cuvinte,
dezvinovățire numit...
eu... dacă mai scriu la vreo Rugă
înseamnă că ființa-mi, încă, nu te-a pierdut!


***

Atât cât trebuie
m-am acuzat!
mereu cu aceeași inimă plină
ori pe zori, ori pe lună
un sfert de veac de maturitate pun la mezat...
eu chiar am zăcut
după zilele călcate-n picioare...
dacă azi, îmi pot zăvorî toate ușile
nu mai am de luat nimic de la trecut!
(iar... dacă mai scriu la vreo Rugă
înseamnă că ființa-mi, încă, nu te-a pierdut!)

Dacă ar fi să mori ieri

    Motto:
    “Dacă ar fi să mori ieri, astăzi tot aici mi-ar plăcea să prind viață,
     Pentru ca mâine să o iau de la capăt” (Nicu Alifantis)


Nu-mi amintesc să mă fi născut,
nu mai trăiește nimeni de mâine pe azi
nici în cuvânt…
ce zvon născocit o fi acela
despre data nașterii tale care intră în piatră
înainte de a intra în pământ,
când viața nu e decât un joc
de cum se plânge pe săturate
până-n rugăciunea de-nvoială simt
cum… absentă mi-s!


***

Demult, copilul Acela, sterp de speranță
dacă era întrebat cum o mai duce,
numai tu știi CE ți-ar fi spus...
când fiecare zi îți începe c-o aruncare în gol...
la ce să mai speri?
când nu-ți mai amintești să te fi născut,
nici cum să-ți fie mai dor…
de tine cea de alaltăieri!

 

Dumnezeu mai cioplește la mine și azi...

   Motto:
   ”...drumul spre vindecare nu se face de unul singur” (Gelu Naum)

Opriți-mă în mine să nu mai cresc...
se-aud în ecou tăioasele-mi plânsuri!
(nu în pământ se cade din Înalt
cum nu în Înalt se merge pe valuri...)
eu, visătorul! cu fruntea bătută în stele
îmi port pe brațe cuvintele că pe niște copii salvați,
în plină vară, de troiene...
Dumnezeu mai cioplește la mine și azi...
e-o puritate de diamant în lacrima-mi dominatoare
(opriți-mă din acest cântec de iubire uitat...)
azi sunt un copil chircit într-un semn de întrebare...
opriți-mă din mine să nu mai cresc! să nu mai cad...
Dumnezeu mai cioplește la mine și azi!
(pe drumul meu spre vindecare /până la final...)
Știi până unde se mai aud în ecou, tăioasele-mi plânsuri?
(Până unde se moare?)
Până-n cuvântul IUBIRE, al meu, defectiv de plural...

Citește mai multe poezii și profilul autoarei aici: Daniela Pârvu Dorin
Citește aici: Daniela Pârvu Dorin - Preaplin și Daniela Pârvu Dorin – Poeme de stare

Copyright © 2023 Daniela Pârvu Dorin
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.