MIHAELA OANCEA - SCRUM DE HAVANĂ

Mihaela Oancea – Scrum de havană (editura Grinta, 2018): Mihaela Oancea s-a alăturat timid liricii contemporane. Precauţia ei vine mai degrabă din preocuparea pentru căutările în geografiile lăuntrice, care predomină în raport cu nevoia de expunere a rezultatelor căutării. De o plasticitate tulburătoare, poemele din volumul de faţă, Scrum de havană, acoperă cu lumina piezişă izvorâtă din surse livreşti adâncimile semantice sugerate. Sub ploaia acestei lumini, imaginaţia arborescentă trimite spre teritorii ale realismului magic marquezian, inserate „între coapsele elastice ale veacului”, sau spre „provincii pedagogice”, castaliene, proiectate de Hermann Hesse. O lume angoasată, grăbită, în plină eră a vitezei, abandonând valorile colective în detrimentul unui individualism păgubos, se reliefează într-o expunere a textului poetic la temperaturi joase. (extras din Cuvântul de însoțire semnat de scriitorul Adrian Lesenciuc)

Constelația mărgelelor de sticlă

În hora fără brumă de odihnă,

mimezi ingenuitatea

punându-ţi adversarul la-ncercare;

până ca el să se dezmeticească,

te faci nevăzut,

în liniştea camerei

cu o subtilă notă de veşted.

La adăpost de scolastica trufaşă,

stai la taifas cu clipa netedă, matematică,

despre lucruri definitorii

(ca Moise pentru Michelangelo).

În afara zidurilor, îşi umflă plămânii

o zodie plină de contraziceri;

aici, marele organism, mistuit de boală,

priveşte când spre perfuzor,

când spre biata insectă prinsă-n constelaţia

mărgelelor de sticlă.

Coapsele elastice ale veacului

Într-un talmeş-balmeş de utopie şi realitate,

viii şi morţii suferă de insomnie –

umblă prin întuneric, buimaci de însingurare,

cu ochii aprinşi ca ai pisicilor,

suferinzi de amărăciunea desfătărilor putride.

Între coapsele elastice ale veacului,

Macondo rămâne devorator

al tuturor seminţiilor osândite.

Culcați pe spate

Culcaţi pe spate,

cercetăm oasele proeminente ale cuvintelor

orbitând o ceaţă flotantă –

astfel se prind în tentacule

păreri despre iluminaţii din Bavaria,

despre fractali, despre picturile lui Ocampo

sau chiar despre indicele glicemic al cartofilor.

Culcaţi pe spate,

sesizăm că articulaţiile minţilor noastre

se înţepenesc în viitor –

acolo se urzesc

vii capcane reticulare, ce iau prizonier

amorul veşnic nefericit,

aşa ca-n romanele lui Turgheniev.

Culcaţi pe spate,

nu ne rămâne decât să urmărim cuvintele

(homunculi cu pulpe noduroase

şi braţe ca nişte filamentele răsucite)

cum trudesc întru eliberare

să cureţe tot nămolul din orbite,

calculând cu precizie

distanţa dintre fiinţă şi fiinţare.

Scrum de havană

Hrănit cu prea multă morfină,

aştepţi ca la ruleta rusească

următorul prag al durerii.

Dincolo de mobilierul baroc,

în subterane mute,

circuli cu surâsul pietrificat

şi luminile de întâlnire

veşnic aprinse.

Cu simţurile la pândă,

priveşti scrumul de havană

aşteptând să vezi

cine va îngropa mingea

în terenul adversarului

şi ce înfăţişare va mai lua

singurătatea aceea

cu închidere frontală,

cu fermoar.

Ceaiul de cireșe amare

Problemele tale vin şi pleacă, pleacă şi vin –

adoră, fără îndoială, tovărăşia discretă;

uneori mă întreb cum rezişti

nemiloaselor fulgere globulare

ce isterizează lemurienii din pădurea tropicală

şi termitele care încearcă să nimicească

tot ce le iese în cale.

Precum copacii lipsiţi de inele anuale,

rămâi neatins de agoniile

pe care le arunci zâmbind

la coşul fişierelor inutile,

în timp ce priveşti spre măsuţa

cu ceaiul de cireşe amare.

Să ne-mpăcăm cu stânca

Alunecă şi cade printre pietre ascuţite –

“uneori ne-mpiedicăm de aer,

alteori de prietenul cel mai devotat”

spune pe ton glumeţ-aspru

şi merge-nainte, lipsit

de melancolia unui sihastru.

Secretul e simplu:

trebuie doar să-nvăţăm

să ne-mpăcăm cu stânca.

Citiți aici poezii din volumele: Într-un timp fără maluri (editura Grinta, 2017), Adagio (editura Limes, 2019), De-a viața (editura Limes, 2024)

Citește mai multe poezii aici: Mihaela Oancea - Isabelle (creșteri și surpări), Mihaela Oancea - Frunze, cenușă și semințe, Mihaela Oancea- Ca o umbră tainică

Copyright © 2018 Mihaela Oancea

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.