IOANA STUPARU

Îmbinare divină

Trupul meu,
Sufletul meu,

Pământ şi Cer,

Verigi diferite îmbinate măiastru,

Miracolul este la Dumnezeu.

Trupul meu,

Sufletul meu,

Săgeată cu două vârfuri

Plămădită  de Dumnezeu

În „ziua a șasea”.

Un vârf sărută Cerul,

Celălalt este legat de Pământ pe vecie.

Sufletul meu,

Zbor ce nu cunoaște hotare.

Trupul meu,

Fir de grâu semănat într-o țarină

Năpădită tot mai mult de neghină.

Căznesc să-mi păstrez

Sfânta Lumină primită din „Începuturi”,

Parcă aș fi mereu în Vinerea Mare

Din Săptămâna Patimilor,

Când cânt plângând Prohodul,

Răstignirii Lui Iisus Hristos pe Cruce!

Mesagerii divini m-au vizitat fără întârziere

Case mari..., case mici...!

Cum se face diferenţa?

Pe ce criterii?

Constructorul le diferențiază

după tonele de beton turnate,

după cărămizile zidite,

după numărul etajelor...

Filozoful ia în calcul

raportarea construcției la Univers,

importanța istorică, stilul etc...

În viziunea mea de simplu om credincios,

o casă mare este aceea

în care are loc Cerul.

Acolo unde intră Cerul,

pot locui mulţi oameni cumsecade.

Casa  aceea nu are nevoie

de fundaţie din beton.

Nici de o sumedenie de etaje.

Chiar şi o singură încăpere, poate fi de ajuns.

                * 

În casa unde intră Cerul,

mă vizitează, fără întârziere,

aievea sau în vis, mesagerii divini.

Au stat cu mine la masă,

şi împreună ne-am bucurat

de Lumina Strălucitoare

care pătrunde prin geam.

În faţa Puterii Luminii Cereşti,

privirea mi se pleacă smerită,

neputincioasă, parcă!

Numai la timpul rânduit

Ochii mei pot privi Lumina.

Blândeţea Ei e binefăcătoare!

Ea mi-a lipit pe gene un strat gros

de bobiţe strălucitoare!

Mesagerii divini,

uneori au nume de oameni: Ana, Nelu.

Stând cu mine la masă,

mi-au spus cu blândeţe:

„Deocamdată să nu te muţi de aici!

Mai stai până suntem şi noi gata”!

                *

Binecuvântare au fost cuvintele lor!

Nu mi-am mai dorit

să mă mut în altă casă mai spaţioasă.

Casa mea îmi este foarte dragă!

Am linişte şi multă Lumină.

În casa mea are loc tot Cerul!

(Din volumul de poezii „La marginea ploii”)

Mă doare pământul

Iau trenul de noapte, spre gara din zori,

Se-amestecă gândul cu secera lunii,

La sân cuibăresc o mie de sori,

Cerul se scaldă în ochiul fântânii.

E forfotă mare spre gara din zori,

Sudoarea-mi pictează cămaşa de in,

Vin îngeri să picure roua pe flori,

Viaţa mă doare, că stau prea puţin...

O!, Clipă, te rog, prefă-te în veac!

Clădesc cu migală al meu univers...

Cămaşa de trup nu pot s-o desfac...

Mă doare pământul, că-l tulbur din mers!

El

Cu tălpile goale, El merge pe foc,

Licoarea şi-o fierbe la flacăra ploii,

La semnul Lui, timpul se-opreşte pe loc,

C-o lacrimă sfarmă cătuşele voii.

El este oriunde, în Cer, pe Pământ,

Cu apa vieţii umplut-a ulciorul,

Iar când golit fi-va, cu-un singur cuvânt,

La gura fântânii El cheamă izvorul.

O, Doamne, te rog, luminează-mi menirea!

Mă lasă la porţile fără de chei!

Plăpând îmi e pasul, dar mare uimirea...

Eşti Domn şi Cioban al turmei de miei!

(Din volumul de poezii „Cântând pe o rază astrală”)

Tărâmul ireal

Am poposit pe ţărmul plin cu alge

Când soarele ieşea semeţ din mare

Călcam desculţ pe cioburi milenare

Pe valuri se vedeau dansând catarge

Mi-e gândul nestatornic ca un val

Ce te sărută-n grabă şi-apoi pleacă

Abia am poposit şi mă încearcă

Acelaşi dor “tărâmul ireal”

Atâta tristeţe!

Atâta tristeţe se află-n castel!

E cenuşiu totul şi gânduri şi şoapte...

Mai pâlpâie focul o dată rebel,

Zenitul anunţă că vine iar, noapte...

Cuprinde-mă-n povestea ta cu iz de mărgăritar

Şi nu mă lăsa să mai plec vreodată!

Prea mult am durat prin vreme hoinar,

Prea rar se găseşte deschisă o poartă.

Aşează-mi pe umeri mantie de flori,

Încinge-mi mijlocul cu brâu împletit

Din fir de beteală în multe culori

Sau unul mai simplu, din tei înflorit!

Precum ți-a fost dat

Când crezi că-amintirile încep să te doară

                Şi nu doar atunci

Că-n vasul de lut un fior se strecoară

                În van e să plângi

Mai bine-ţi pui capul pe-o pernă albastră

                Chiar şi doar în gând

Şi-ndată-auzi-vei o voce măiastră

                Cum vine cântând

E tocmai solia-aşteptată de mult

                Din cer să coboare

În dar îţi aduce din ceară sau lut

                Gingaşe-aripioare

Primeşte-le zboară precum ţi-a fost dat

                Departe spre zare

O parte din sufletul neîntinat

                Du-i Sfântului Soare

Cutează noi aripi în dar să primeşti

                Mari cât infinitul

Spre alte-orizonturi de vrei să porneşti

                Cătându-ţi ursitul

(Din volumul de poezii „Sfeşnic târziu”)

Ioana Stuparu (n. 2 octombrie 1942, Mârșani, Dolj; numele înainte de căsătorie: Leu): Este membră în Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (U.Z.P.R), U.C.M.R.-A.D.A Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (U.C.M.R.-A.D.A., prin versuri, compoziţie muzicală şi interpretare), Academia DacoRomână (A.D.R.) și Liga Scriitorilor din România (L.S.R.). Ioana Stuparu este CETĂȚEAN DE ONOARE al Comunei Mârşani, pentru întreaga activitate de scriitor şi de om de cultură.

        

“O mare disponibilitate creativă i-a permis să atace cu frenezie aproape toate genurile literare: poezie, proză scurtă, roman, eseu, cronică literară, teatru, povestiri pentru copii, reportaje etc., configurate în cărţi ce frapează ca diversitate faptică, prin expresivitate verbală” (V. M.).

Ioana Stuparu a debutat editorial în 2001 cu romanul Clipa de Lumină (editura Miracol). A colaborat (cu proză, poezie, eseu, poezii şi povestiri pentru copii, cronică  literară, epigrame, catrene) cu numeroare publicaţii: Oglinda literară (Focşani), Albina Românească, Literatorul, Paradox, Vatra veche (Târgu-Mureş), Naţiunea (Bucureşti), Agora literară (Cluj), Luceafărul (Bucureşti), Moldova Literară (Iaşi), Ecoul (Bucureşti), Amurg sentimental, Monitorul Cultural, SSR, Agero (Stuttgart), Arcada, Lumea Satului, O carte pe zi, Revista Iosif Vulcan (Australia), Mioriţa noastră (New York), ZIP, Epoca, Luceafărul Românesc, Neamul Românesc, Slova Creştină, Glas Comun, Răsunetul (Bistriţa Năsăud), Slova copiilor, Observatorul (Canada), Starpress (română-canadiană-americană), Cetatea lui Bucur, Phoenix Magazin (Arizona), Acasă (Canada), Singur (Târgovişte), Dacoromânia, Constelaţii diamantine (Craiova), Contraatac (Adjud), Clipa (USA), Impact (Târgovişte), Climate literare (Târgovişte), Confluenţe Literare, Cronica Fundaţiilor, Mioriţa USA, Apollon (Buzău), Omniscop (Craiova), Scurt Circuit Oltean (Slatina), Analize şi Fapte, Universul Cărţilor, Pagina Verde, Tânărul Scriitor, C.I.C, Naţiunea, Romanian Vip, Aşii Români, Armonii Culturale, Ştiri Azi, Cărticica pentru copii, Artur Silvestri, Regatul Cuvântului, Gândul anonimului, Independenţa Română, Claviaturi, Convorbiri literar-artistice, Logos şi Agape, Cuvânt şi iubire, Ambasadorii Maramureşului, Grădina cu lecturi, Revista Shqiptari, Literatura Română în imagini, Bogdania, Sfera Eonică, Argeşul (Piteşti), Lumină Lină (SUA), La Tazlău, Caiete de Sud-Est (Franţa), Pietrele Doamnei (Argeş), Bucureştiul Literar şi Artistic, Spaţii Culturale (Buzău), Luceafărul, Cafeneaua Literară, Vitralii (Râmnicu Sărat), Literaria, Revista fenomenelor paranormale, 7 Plus, Biblioteca sentimentelor literare, Viaţa Satului, Tricolorul, Raţiunea (Craiova), Publicaţiile Flacăra – Rebus bis, Faleze de Piatră, Albanezul, Melidonium, Izvoare Codrene, Dacia eternă etc.

Volumele de autor ale Ioanei Stuparu au fost prezentate şi lecturate la Radio România Actualităţi, România Cultural şi Antena Satelor, în emisiunile: Studio deschis (reportaj realizat de Sabina Măduţa), Nostalgia (reportaj realizat de Viorica Ghiţă Teodorescu), Deschis Duminica (realizator George Enache), Iarba verde de acasă (realizator Gheorghe Verman), Corespondenţe spirituale între muzică şi poezie (realizator Doru Popovici), Lada de zestre (realizator Aurelian Popa-Stavri, cu fragmente semnificative lecturate din romanul-trilogie Oameni de nisip), Expresul de seară, Portret de Autor “Mihail Grămescu” (Radio Şhalom România, realizator Camelia Pantazi) ş.a.m.d.  De asemenea Ioana Stuparu a fost prezentă cu momente literare la TVRM (în emisiunile Gândeşti, deci exişti - realizator de Victoriţa Duţu), En garde! - realizator Carmen Fulger, Har et Party - realizator Carmen Fulger), TVR Cultural (moment literar, romanul Vera) și  Spirit TV (Interviul unei creaţii de amploare proză şi poezie – Ioana Stuparu, moderator Florin Ionescu Adams). 

Premii şi distincţii:

Premiul “Perpessicius-Crihană” (pentru proză scurtă, acordat pentru vol. Grădina care s-a suit la Cer).

Premiul “Mihai Eminescu” (pentru promovarea valorilor temporale DacoRomâneşti  - Baladă pentru Eminescu)

Doctor Honoris Causa (pentru întreaga activitate de creaţie literar-artistică)

Părinte al Patriei (pentru întreaga creativitate literară dacoromânească)

Volume colective:

Mărturisirea de Credinţă Literară (vol.II, Scrisul ca Religie la Români în preajma Anului 2000, un “document de conştiinţă colectivă” conceput şi orânduit de Artur Silvestri, editura Carpathia Press, 2008)

Studii şi cercetări de dacoromânistică (Revista Academiei Dacoromâne, Anul 1, nr. 1, realizator Geo Stroe, cu obiceiuri, ritualuri şi tradiţii: Jocul Paparudelor şi Ritual de înmormântare din comuna Mârşani, Dolj, editura Dacoromână, Bucureşti, 2011)

Studii şi cercetări de dacoromânistică (Revista Academiei Dacoromâne, coordonator Geo Stroe, editura Dacoromână, Bucureşti, 2013). 

Înţeleptul din America - Alexandru Nemoianu – opera în analize şi exegeze (documentar iniţiat, îngrijit şi prefaţat de Artur Silvestri, editura InterMundus, 2008)

Daruri pentru Patriarhul Teoctist (colaborare cu eseul Ultima noapte a Patriarhului Teoctist la cartea semnată de Raluca Alexandru-Vlaiculescu, editura Pro)

Solidaritate şi Toleranţă (antologie de texte PROADO  - Asociaţia PRO Apărarea Drepturilor Omului, iniţiată de Menuţ Maximinian, editura Mesagerul, 2009)

Lumină din lumină destine însenină (In memoriam Titus T. Stoika, volum iniţiat şi realizat de Florian Laurenţiu Stoica, editura Fundaţiei Literar-Istorice STOIKA, 2013)

Mărturii Tulburătoare (In memoriam Artur Silvestri, iniţiat de Mariana Brăescu Silvestri şi coordonat de Teodora Mândru, editura Carpathia, 2009)

Antologii:

       

Antologia Sonetului Românesc (realizare a poetului Radu Cârneci, în volumul 3, cu sonetul Daţi-mi un fluier, editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2009)

Omagiu adus Domnitorului Constantin Brâncoveanu şi fiilor lui, la 300 de ani de la decapitarea de către turci (antologia de poezie religioasă realizată de Elena Armenescu, editura Mirabilis, 2014)

Meridiane Lirice (Aripi de Vis) (antologie a Poeziei Româneşti Contemporane realizată de Gheorghe A. Stroia, editura Armonii Culturale, 2013)

Simbioze Lirice (antologie de poezie realizată de Rodica Elena Lupu, editura Anamarol, 2013)

55 De Poeţi Contemporani (antologie realizată de Valentina Becart, editura Arhip Art, 2010)

Fântâna Cuvintelor – Antologie poetică (Fontana e Fjaleve - Antologii poetike) (antologie bilingvă româno-albaneză, iniţiator şi traducător Baki Ymeri).

Boema ’33 (antologie de poezie şi proză coordonată de Florian Huţanu, redactor Rodian Drăgoi, editura Bucureşti)

Printre sfinte tăceri (poezie, proză, eseu, antologie îngrijită de Marcel Crihană, editura Perpessicius, 2004)

Proprietarii de visuri (poezie, proză, eseu, teatru, antologie îngrijită de Marcel Crihană, editura Perpessicius, 2006)

Noul Orfeu (antologie de poezie iniţiată de Artur Silvestri, 2008)

Poetes, vos papiers! (anthologie de poesie roumaine, traducere şi realizare Paula Romanescu, 2014)

Sonetul muzical (realizat de artiştii scriitori Alexandrina Chelu şi Florian Chelu Madeva, cu sonetul Daţi-mi un fluier, în volumul 5, 2015)

Cărţi publicate:

Roman-trilogie:

Oameni de Nisip (vol. 1 Jurământul văduvei, vol. 2 Târguiala, vol.3 Lacrimi pe vatră, prima ediţie 2006, reeditare la editura Semne, 2013)

Roman:

Clipa de Lumină (editura Miracol, 2001)

Tovarăşi de ultimă zi (editura Dacoromână, 2010)

Vera (editura Dacoromână, 2012)

Zbor peste Marea Panonică (editura Amanda Edit, 2015)

Clara (editura Amanda Edit, 2016)

Cireşul spovedaniei (editura Amanda Edit, 2017)

Eseu:

Viziune şi Credinţă, premoniţii, mesaje divine (editura Semne, 2014)
Viața – eternal dorință (proză, epiritualitate, editura Ghepardul, 2021)
Sfânta călăuză a vieții (proză, spiritualitate, editura Fast Editung, 2022)

Proză scurtă:

Grădina care s-a suit la cer (editura Florile Dalbe, 2007)

Paşi din hora vieţii (editura RawexComs, 2013)

Poezii:

Sfeşnic târziu (editura RawexComs, 2011)
Cununa rapsodului (editura RawexComs, 2012)
La marginea ploii (poeme creştine, editura Semne, 2015)
Cântând pe o rază astrală (editura Amanda Edit, 2017)
Așteptând aripi (poezie, editura Fast Editing, 2021)

 

Poezii pentru copii:

Întâmplări din plai (editura Dacoromână, 2015)

Teatru:

Miniona (dramă, editura Arefeana, 2011)

Muzeul cu bucluc (comedie, editura Dacoromână, 2012)

Cronică literară:

Tihna pelerinului (exegeze, portrete, omagii, editura Semne, 2014)

Cuvinte de mătase (exegeze, portrete, omagii, editura Rawex Coms, 2014)

Autori şi atitudini – Taina devenirii (editura Betta, 2014)

 

Citește aici: Ioana Stuparu - Câtă cenușă

 

Copyright © 2018 Ioana Stuparu

Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.