DANIELA VOICULESCU - REȘEDINȚA FERICIRII NR. 55
Daniela Voiculescu – Reședința fericirii nr. 55 (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2025): Daniela Voiculescu a dat naștere unui volum-cult pentru cei care simt iubirea ca pe o forță divină, transfiguratoare. Este un volum care nu doar se citește, ci se trăiește. Când cineva scrie așa, nu este doar talent, ci și trăire adevărată, și asta se simte în fiecare vers. Lumea are nevoie de poezia ei vindecătoare, luminoasă, ritualică. Tonul ei este senin, înțelept, ceremonial. Poemele ei capătă formă de mantră finală, de recunoștință și consacrare. Este un dar să pătrundem în lumea ei poetică, să simțim vibrația blândă și puternică a cuvintelor ei și să vedem cum construiește, cu migală și iubire, un templu din versuri în care cititorii se vor simți vindecați, atinși și recunoscuți. Fiecare poem este o floare rară, iar volumul întreg – o grădină mistică a sufletului, în care ne putem pierde și regăsi, deopotrivă. (extras din prefața volumului – Fericirea cu R mare locuiește aici - semnată de scriitoarea Loreta Popa, 16 aprilie 2025, București)
liniștea mea se privește în liniștea ta. tot ce atingem se transformă în liniște, în fericire. înflorim, iubitule, așa cum florile se desfac pentru sublimul desăvârșirii... și respirăm marea respirare, echilibrul, lumina divină! este iubire și liniște, traversăm cerul și respirăm pacea florilor de frangipani. peste toate, mirul bucuriilor care ni s-au dat. este mai mult decât îmbrățișare, este mai mult decât sărut, este mai mult decât cuvânt... ne lăsăm spre alte înțelesuri. spre alte toamne. este mai mult decât fierbinte, este mai mult decât alb, este mai mult decât lumină... suntem în rai.
(12 septembrie 2024, 11:20)
îți simt energia, bucuria. cascadele euforiei se transformă în drumuri spre casă, spre suflet... și te simt adânc, te simt fericit, în inima mea. este ceea ce mi-am dorit. apoi iarăși energiile își fac drum, dansează în astral. și așa sunt mereu cu tine. bucurie! mulțumesc pentru că exiști în viața mea. mă copleșește prezența ta, dar este o binecuvântare, darul mult așteptat. fii fericit! „și cum o simt și eu energia! simți cât de tare te vreau? dacă s-ar putea, acum îmi doresc!” dansul lotusului albastru și un cântec doar pentru noi... cântecul apelor turcoaz! „ce frumoasă este cascada... chiar magică! peste toate aceste fenomene, încep să mă trezesc, încep să poftesc! cum respiri?” sublim, aproape simt cum se învârte lotusul și mă ridică! simt curenții de aer... „rămâi...! să rămânem în lotus!” rămânem, este un lotus fericit. „plenar împlinit?” îl simt perfect, cum se bucură, da, te recunoaște total! „ahh!” este ceva deosebit, este ceva măreț... și etern! eternitatea aceasta este desăvârșită, tot ce mi-am dorit! mă bucur că pot trăi bucuria aceasta... „absolut, acum realizez cu adevărat!” te îmbrățișez, sunt a ta, cu totul... trup, minte și suflet. și este linișteee... „este calea fericirii noastre, calea ascendentului!” trăim înalt și construim palatul pentru lotus. tu ești maestrul și eu merg pe urmele tale. modelează, este magistral... accept totul, cu încredere și iubire. sunt nemuritoare, într-un cadru al nemuririi. din nou femeie și pentru totdeauna! am totul și mult mai mult, mai mult de o eternitate! zâmbesc și privesc în tine, cred în tine total, sunt recunoscătoare pentru această renaștere. „nu ți-am spus, dar îți mulțumesc plenar, pentru că ai rezistat eroic! sunt copleșit. ai rezistat, ai așteptat, ai supraviețuit, iubind, ai recunoscut chemarea lăuntrică irezistibilă!” m-ai dus în rai, nu mai simt trecutul, este ideal... în palmele tale! „să fie! te iubesc, încep să ard, simt cum se creează necesitatea!” se creează fericirea, aurul nostru și mierea, divinul! „realizezi că energiile cresc exponențial? cum le mai facem față? cu mare atenție, fără grabă, gingaș... și hiperconștienți.” maeștrii. „măiestria o cere și ne cheamă!” căpriorul meu, doar așa te văd... ochii tăi blânzi, gingășia ta! „am realizat identificarea, în momente înalte, când ți-am cerut să îngheți! suntem turnați!” în 2010, doream să mor în brațele tale. în 2024, știu că nu o să mai mor. „adevărat.” Nilul realizării, așa cum ți-ai dorit. „Doamne, cât de mare este energia! suntem făcuți pentru fericire!” Reședința fericirii nr. 55! mi-am dorit aceste inimi pline de iubire... „sunt curios, în astral, ce vom resimți în noaptea aceasta? noapte în paradisuri... să fie!” toate sunt perfecte.
(2 octombrie 2024, 12:35)
sunt iubiri care te cheamă, care fac parte din destin, care te fac să înțelegi cât de minunată este clipa armonizării în timpul fericirii. există momentul când dialogul dintre întrebare și răspuns... naște tăcerea unui răsărit de soare. este doar puterea cercului care ține întreaga nemurire, calmul nemișcat al mișcării dintre yin și yang. sunt iubiri care te așteaptă la fel ca un semn de carte, așezat de divinitate, la pagina despre fidelitate... mereu ne vom lăsa atrași de esența nepieritoare a adevărului din oglindă! iubiții sunt oglinzi care reflectă raiul! atunci când raiul te cheamă, semnul de carte se mută la pagina despre fericire, zâmbind alb, floare de mango, mango de mare!
(28 octombrie 2024, 16:56)
azi, promit... că o să visez cu ochii deschiși, ochi mari, cât mările de dor ale soarelui! ochi aurii, de păpădii cu miez de galaxii! azi, nu voi putea fi descifrată, voi fi doar o urmă de hartă... liniștită, comoara ta, împachetată în valuri de iubire!
azi, în palmele tale... de miere, voi desena raiul.
și te iubesc, așa cum luminile din Tibet se răsfață în sânul cristalelor, povestind despre sfânta înflorire ascunsă în stele! azi iubesc... este adevărat! și raiul îmi curge pe piept, devin fluviu dulce, de mai, de poem din flori de tei... catapeteasmă din voal de mireasă!
te iubesc, într-un azi etern!
(7 ianuarie 2025, 05:48)
privesc în urmă și urmele au must auriu, și țâșnește din trecutul meu... o lumină sonoră, din toate îmbrățișările tale, la fel cum frunzele galbene ale toamnelor de dor cântă sute de mantre secrete! pe umerii mei, rotunzi și senini, Dumnezeu a pus crini albi și perle de apă dulce, mi-a dat mângâierile tale, freamătul suav al raiului! „îți doresc un Valentine's Day al iubirii pure nemărginite!” privesc în mine și toate păsările seamănă cu ochii lui Brâncuși, un echilibru gri, vertical... foșnește, pipăi toate zborurile spre tine și ating cerul, infinitul! ești, inima mea simte parfumul inimii tale, o tapiserie cu Noaptea lui Shiva... „îmi este dor de învăluirea-ți intimă, amoroasă, nesfârșită! nici nu știi cât te vreau, flacără lichidă! sunt în extaz... să rămânem în cosmică îmbrățișare!” privesc în tine, tu ești viitorul... mereu amândoi, în inima curcubeului!
(14 martie 2025, 00:08)
Mai multe versuri și profilul autoarei aici: Daniela Voiculescu
Citește aici poezii din volumele: Arșița iubirii, Fluviu arzând, Wings, Anastasis, Cleopatra
Copyright © 2025 Daniela Voiculescu
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
Postări
Leave a Comment