"" NICOLETA CRĂETE - PARNAS XXI

NICOLETA CRĂETE

Poet Targu Jiu














tablou cu masă

în jurul mesei albe plutea o mulțime care nu credea
ea doar împărțea pâinea muritorilor
cu limbile tăiate zburând înapoi
câteva voci îmbrăcate în negru expuneau o religie
a zilei de luni
ningea mărunt peste ea

cafeaua devenise solidă în cești
iar mortul de pe masă plecase


câteva fotografii cu tentă gotică din ziua x

o crinolină albă într-o oglindă spartă
ca spaima călăului

niște nervuri obosite ale mâinii pocnesc
prin aparatul foto sânii visează

fără îndoială din spațiu oamenii
au devenit un om care se joacă

un vis locuia pe partea cealaltă a pielii
își spunea dumnezeu

copiii furiei hrăniți în corzile vocale
cu spaimă

erosul spânzurat de o rază de soare

o groapă s-a surpat atunci la mijloc
o mașinărie ne-a luat locul


unui profesor de matematică

jumătatea ta de pat atârnând de un fir de păr alb
frământat de absență
la marginea ei mai exiști în proliferarea obiectelor
ce cresc prin pereți prin podea prin
matematica secretă a somnului încă urci muntele
încă mai strig în urma ta cadavre
pe care le-ai udat în serile în care
eu cântăream doar 39 de kile
este o repetiție îmi explicase maria şi
am zâmbit pe jumătatea mea
jucam țintar cu păsări dispărute

nu mai aștept să vii sau să pleci
am 51 de kile

Memoria Vacarestilor

clivaj

ai imitat țipătul și
țipătul te-a imitat
ceva trist ca o margine
în care rănile își disputau
dreptul la moarte orb
nebun cerșind un sens după
linia albă


thus everyone is a victim

pe toate le-ai legat câte sunt
fără să știe măcar
de un dinte
aflat în cădere deschisă
spre miezul problemei

în fața ferestrei
unii oameni vorbeau cu alți oameni
principiul realității comunicative
zăcea baltă
albastră la picioarele lor

într-o
lume rotundă ca un măr
durerea și-a făcut cuib
muști și te miri
de ce
nu mai ține nimeni cuțitul


corpul meu
 
floare de cuțit cu minte proprie
răsărită din primele ore
aleargă înaintea mea
pe o muchie cu tăiș alb
și anunță-i pe toți

a început


Scriitor Tg, Jiu
Nicoleta Crăete (n. 11 septembrie 1980, în municipiul Motru): Sfârșitul anului 2016 a fost începutul. De atunci am participat la diferite festivaluri și tabere de literatură, am publicat în reviste literare, cum ar fi: Actualitatea Literară, Urmuz, Revista Nouă, Convorbiri Literare, eCreator, Banchetul, Caiete Silvane, Cenaclul de la Păltiniș etc. În anul 2017 am obținut și câteva premii de literatură: premiul II la Concursul Național de Poezie Costache Conachi”, premiul special pentru un autor din Oltenia la Concursul Național de Poezie „TRADEM”, premiul I la secțiunea poezie și Trofeul Festivalului la Concursul Național de Literatură „Moștenirea Văcăre;tilor”, premiul special Horia Vintilă la Concursul de creație literară „Vis de Toamnă”, la secțiunea proză. „Dar asta nu înseamnă nimic”, ca să-l citez pe Camus. De aceea voi continua în mod firesc. 

Volume publicate:

Femeia cu trupul de ceară (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2019)

 

 
Copyright © 2017 Nicoleta Crăete
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
 

Un produs Blogger.