NICOLAE SILADE

miniepistole

40

ferice de cel ce află împăcare în inima sa şi liniştire pentru sufletul

său ferice de cel care neîncetat se caută şi ferice de cel ce găseşte

căci el se va bucura şi se va minuna şi stăpân va fi el peste toate şi

împărăţia cerurilor va fi împărăţia sa. i-am zis sufletului meu: fii calm

şi taci şi aşteaptă oamenii pământului se duc în împărăţia pământului

ca nişte umbre se duc în împărăţia umbrelor şi veacul acesta va trece

veacul ce vine va trece ca nişte clipe vor trece mileniile fii calm şi taci

şi aşteaptă însufleţit de miracolul ce întrupează cuvântul însufleţit de

cuvântul ce naşte miracole. şi a zis sufletul meu către mine: ferice de

cel ce puritatea găzduieşte ferice de cel ce ocoleşte răutatea şi lângă

izvorul apelor se aşează şi de lumina lumii se lasă purtat pe căile sale

el este ca roua din zori şi ca adierea de seară a vântului el este ca un

pom roditor în pustie ca o oază în deşert şi ca o casă zidită pe stâncă

el este stânca şi pâinea şi vinul şi calea adevărul şi viaţa veşnică este

64

m-am trezit la 3:33 şi gândul pe loc mi-a zburat la cifra aceea

666 fără nicio legătură cu liniştea de dinaintea zorilor cu lătratul

câinilor comunitari acompaniaţi de cântarea greierilor de oraş fără

nicio legătură cu vuietul camioanelor pe autostradă sau cu faptul

că luna era tot în mijlocul platanului cum am lăsat-o când am

plecat la culcare poate gândul că au trecut o sută de ani şi mai

bine de la primul război mondial să aibă vreo legătură poate crimele

comise în cel de-al doilea oricum conexiunea cifrelor a dat naştere

gândului că toţi dictatorii lumii au fost la început inocenţi iată-l pe

pe hitler scâncind în braţele mamei sale şi iată-l pe stalin sărutând

prima oară o fată iată-l pe mao la şcoală învăţând alfabetul chinez

ce şcoală ce educaţie ce sistem mă întreb le-a permis să devină

ce au devenit ce şcoală ce educaţie ce sistem bune de aruncat

la gunoi dacă dintr-un copil se pot naşte asemenea monştri

67

mă tot uit la niște poze pe net o galerie foto cu trei sute șaizeci și

cinci trei sute șaizeci și șase imagini din țară afară e frig și noros nu

prea ai ce vedea pun pe slideshow și urmăresc fotogramele ce țară

frumoasă avem am avut parcă aș călători în trecut iată locomotiva

cu aburi mocănița din bucovina ce mult mi-a plăcut s-o aud șuierând

printre case să o văd pufăind printre brazii încărcați de zăpadă iată și

sania trasă de cai în urma ei o mașină din secolul nostru iată-i pe copii

la săniuș la colinde cu steaua cu plugușorul ce obiceiuri ce rai ce magie

iarna în sat drum de oi prin nămeți și sunete de clopoței la stână care

cu fân trase de boi de bivoli de vaci nu pot să uit nu am uitat de capra

neagră din munții carpați de lupii urlând în pădure dar ce mult ce mult

ne-am schimbat după două războaie și un comunism eșuat afară tot

frig și noros nu prea ai ce vedea numai natura se întoarce-n natură

iar pe facebook dacă bine traduc iubirea de neam e zaț peste ură

68

zile în șir am căutat-o pe lupe târfa aceea de 17 ani din cartierul

guerrero am căutat-o cu detectivii sălbatici și după trei ani și mai

bine am regăsit-o în 2666 în camera hotelului acela trebol la fel de

încăpătoare și la fel de întunecată ca pe vremea lui roberto bolaño

amintindu-și de el i-au dat iarăși lacrimile ca atunci când își pierduse

un fiu la prima vedere nici nu m-a recunoscut însă nici nu mă așteptam

la vreo recunoaștere ea era tot subțirică și avea aceleași picioare lungi

și pătate ca leoparzii și tot 17 ani am regăsit-o goală în același pat

holbându-se la tavan ca atunci când făcea dragoste cu ființe imaginare

am regăsit-o vorbind despre viața ei și ce însemna pentru ea fericirea

și mi-am dat seama că n-a cunoscut nici fericirea nici dragostea

cu toate că pe mulți i-a făcut să se simtă bărbați încolăcindu-și

picioarele de leopard în jurul taliei lor căutându-le sfârcurile

sau bătăile inimii sau pur și simplu sugând din ei inima

69

nu e timp să te uiți pe un alt perete nu ești într-un cinema city

chiar dacă sala pare a fi chiar afi palace cotroceni nu urmărești

un 4dx unde proiecția vine întotdeauna din spate iar efectele da

efectele vizuale sonore tactile de peste tot din jurul tău nu e timp

de privit ecranul din față chiar dacă porți ochelari 3d lumea se vede

și altfel viața se vede și altfel nu ai venit aici să urmărești un filmuleț

de doi lei cu actori de duzină să-ți intre bine în cap ai venit aici să fii

eroul principal într-o superproducție și toată regia e în mâinile tale

și toate decorurile îți aparțin ai grijă dar cum îți alegi personajele

ai grijă cum interpretezi totul în această peliculă mereu în derulare

nu sunt acestea învățăturile unui regizor către fiul său sunt sfaturile

fiului către el însuși să-ți intre bine în cap asta și scoate-ți din cap

pe cel ce gândește în creierul tău așează-te confortabil în fotoliul

imax și proiectează și urmărește acele imagini unice cu tine însuți

70

ce multe sunt amintirile și ce mari din ce în ce mai mari și mai multe

și mai frumoase și mai reale decât această realitate singuroasă în care

bate vântul nuștiucăreitoamne îți mai trebuie o viață să pui pe hârtie toate

amintirile vieții îți trebuie alcooluri multe din ce în ce mai multe și mai tari

să poți îmbăta nostalgia dar la ora asta când sunt închise până și birturile

de cartier și bate vântul nuștiucăreitoamne și ți se face frig de întuneric și

întuneric de singurătate la ora asta când memoria derulează imagini din ce

în ce mai vii mai frumoase și mai reale decât această realitate singuroasă

din care ai vrea să fugi să te refugiezi în trecut în acel trecut care a fost

prezent în prezentul acesta care a devenit viitorul lui și îl învie acum ca

să-nțelegi câtă filozofie și câtă poezie e în dor dacă ai veni acum dacă

ai veni și te-aș vedea în prezentul acesta și te-aș vedea în viitorul lui

peste un an peste zece aș trece pe lângă tine nemuritor și rece

cum trece timpul prin el însuși fugărit de veșnicia frumuseții

ninsoarea cea mare de pe muntele mic

ninge ca într-o simfonie de mozart ca într-un tablou de da vinci picasso matisse ninge ca într-un poem de silade în timp ce te privesc ca pe o minune căreia îi sunt martor în timp ce beau un vin frizante secco bianco și fumez havana da și vă vorbesc despre ninsoare pentru că-mi plac zăpezile zăpezile din copilărie zăpezile de pe kilimanjaro zăpezile de la stâna de vale

și mă bucur ca un copil pentru că trebuie să fii un copil ca să poți intra în împărăția cerurilor acum când se întorc zăpezile de altădată acum când se întorc clepsidrele când se albește veșnicia ninge ninge ca în fotografia făcută în cimitirul catolic acum treizeci de ani când aveam treizeci de ani și spuneam că morții sunt ca fulgii de zăpadă care se topesc în palmă și spuneam

că viii sunt ca fulgii de zăpadă care se topesc în palmă și ne plimbam prin ninsoare și ne pozam printre cruci printre morți printre vii amintiri amintiri ale vieții și morții vei spune peste care ninge ninge ca în visul unei nopți de iarnă ninge ca într-un film de spielberg ca într-un documentar national geographic ninge ca în albă ca zăpada și cei șapte pitici ninge ninge ninge

[insert]

în parcarea din fața blocului sosesc întruna limuzine bmw audi opel volkswagen și dacia roțile lor desenează un labirint pe zăpadă și zăpada îngheață în acel labirint prin care trece femeia care se întoarce de la muncă femeia de șaizeci de ani și bărbații care se întorc de la muncă bărbații de șaizeci de ani pentru ei ninsoarea e o precipitație obișnuită urmele lor pe zăpadă sunt doar niște urme iar zăpada o altă formă a apei care circulă în natură și dă viață vieții și îngheață cum îngheață toate când dispare lumina când dispare căldura când dispare speranța înghețat e și scrâșnetul roților pe zăpada înghețată înghețat și mersul femeii de șaizeci de ani și sunetul pașilor ei și lătratul câinilor de cartier și cântecul cocoșilor care anunță primăvara dar cine se gândește la primăvară când ninge și ne înzăpezim în ninsoare și ninsoarea continuă da continuă

[off]

v-am introdus în peisaj dar peisajul e off pentru cine nu iubește zăpada cine nu iubește zăpada nu iubește puritatea îmi spun în timp ce-mi setez ca desktop background un slideshow cu imagini de la muntele mic iată bradul alb o minunăție cu vârful în cerul alb altă minunăție iată liniile de înaltă tensiune albe și antenele de telefonie internet tv albe până și wi-fi-ul e alb

cel mai greu este să scrii despre alb îmi spun [negru pe alb despre alb] despre o pustietate albă în care totul e alb și nu se întâmplă nimic și până și nimicul e alb pentru că din alb pornește totul spre alb îmi spun dar sunt eu oare atât de alb [vorba vine] ca să pot vorbi despre alb și în atâta alb cum te poți murdări mă întreb de n-ar fi gândurile negre gândurile gri

apropo de peisaj e aici un peisaj interior pe care vă invit să-l urmăriți cu atenție dacă vreți să rămâneți în peisaj dacă vreți să rămâneți pentru că în alb nu rămâne decât albul albul începutului și albul sfârșitului albul etern care acoperă totul așa cum uitarea acoperă toate albul etern în care suntem ca fulgii de zăpadă care se topesc în palmă în palma cui în palma cui

[on]

să știți că acum când vă vorbesc despre ninsoare nici măcar un fulg nu se ninge dimpotrivă dar pentru că toți văd totul în negru eu vreau să vă vorbesc despre alb despre albul unor zăpezi ce au fost [où sont les neiges d’antan?] albul unor zăpezi care vin pentru că secolul douăzecișiunu va fi religios sau nu va fi deloc [andré malraux] și vreau să vă-ntreb în ce secol trăim în ce viață în ce moarte și ce urme lăsăm în albul etern care acoperă totul așa cum uitarea acoperă toate când noua zăpadă se așterne peste cimitirul catolic peste toate cimitirele ca o amintire a vieții ca o amintire a morții asta e întrebarea nu a fi sau a nu fi dragă will lgbt bullshit hai să punem punct acestei filosofii hai să ne bucurăm de albul zăpezii câtă vreme suntem ca fulgii de zăpadă care se topesc în palmă câtă vreme suntem ca fulgii de zăpadă în marea ninsoare de pe muntele mic

Nicolae Silade (n. 4 decembrie 1956, Făget, Timiș): Poet și jurnalist, redactor șef la “Lugojul” (între 1991 și 1997), fondator şi director al ziarului “Actualitatea” (din 1997), fondator şi director al revistei „actualitatea literară” (din 2010). A publicat în: Algoritm literar, Alternanţe (Germania), Apostrof, Arca, Arcadia, Ardealul literar, Argeş, Ateneu, Banat, Cafeneaua literară, ComUnique, Conta, Convorbiri literare, Cuvinte româneşti, Destine literare (Canada), Discobolul, eCreator, Expres cultural, Ex Ponto, Familia, Fereastra, Flacăra, Hyperion, Levure littéraire (France-USA-Germany), Libertatea (Serbia), Luceafărul, Luceafărul de Vest, Lumina literară şi artistică, Lumină Lină (SUA), Mărturii culturale, Orient latin, Origini România (Spania), Orizont, Poesis, Poesis Internațional, Pro Saeculum, Ramuri, Reflex, România literară, Român în lume (Spania), Semne, Steaua, Surâsul Bucovinei, Unirea (Austria), Vatra, Tomis, Tribuna. Poeziile sale au fost traduse în: engleză, franceză, germană, spaniolă, maghiară și ebraică.

Antologii:

Piper, scorţişoară, dafin, vanilie (Marian Oprea, editura BrumaR, 2013)

Cele mai frumoase poezii ale anului (Alexandru Petria, editura Adenium, 2014)

Porţile poeziei (Liubița Raichici, editura TIM Reşiţa, 2014)

Sexul frumos, poezii de dragoste (Marian Oprea, editura BrumaR, 2015)

Poezia postmodernă. Anchetă (Virgil Diaconu, editura Feed Back, 2015)

Cele mai frumoase poezii ale anului (Alexandru Petria, editura Tribuna, 2016)

Poezie și știință: o antologie a poeților contemporani din România (Grete Tartler și Peter Forbes, editura Vremea, 2016)

Ferestre literare (Lucian Mănăilescu, editura eLiteratura, 2016)

Antologia 2016 (Biblioteca revistei Convorbiri literare, Iași, 2017)

Porţile poeziei (Liubița Raichici, editura TIM Reşiţa, 2017)

Îngeri cu aripi de gheață / O antologie a poeziei române (traducere în limba ebraică de Menachem M. Falek, editura Eked, Israel, 2017)

Lacrima dragostei (Colecția „Antologica”, editura eCreator, 2018)

Peisaj în devenire. O panoramă a poeziei din Banat (Marian Oprea, editura BrumaR, 2018)

Volume publicate:

Visul în lucru (editura Litera, Bucureşti, 1979)

Cartea poeţilor (volum colectiv, editura Lugojpress, 1994)

Mergere înainte (editura Lugojpress, 1997)

Eternelia (editura Marineasa, Timişoara, 2006)

iubirea nu bate la uşă (I) (editura BrumaR, Timişoara, 2013)

iubirea nu bate la uşă (II) (editura BrumaR, Timişoara, 2016)

miniepistole (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2017)
calea victoriei (Grupul Editorial Cartea Românească. 2019)

everest (editura Brumar, timișoara, 2020)

Blog: Nicolae Silade - Vreau să întorc poezia spre lume şi lumea spre poezie!

Copyright © 2018 Nicolae Silade

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.