LIUBA LIUBASTRA BOTEZATU - poheme cu aromă de cafea și gust de winston menthol

Liuba Liubastra Botezatu - poheme cu aromă de cafea și gust de winston menthol: “Nu eu scriu poezie, poezia mă scrie pe mine. Vine, aparent, de nicăieri și mă subjugă până la momentul în care o aștern în cuvinte, iar odată cu eliberarea ei, îmi reprimesc și eu libertatea…” La mai puțin de un an de la publicarea volumului de debut – „La Poheme around the Word”, apărut în iulie 2017 la editura PIM,  volum care a câștigat premiul de debut în cadrul concursului „Poezia - Oglindă a sufletului” (concurs condus de domnul Geo Galetaru și organizat prin programul “Pro-Cultura” de Primăria comunei Dudeștii Noi) - Liuba Liubastra Botezatu ne pregătește o nouă surpriză: lansarea volumului de poezie, “poheme cu aromă de cafea și gust de winston menthol” (editura Eurostampa):

Un pohem al tragicului

Să cunoască binele și răul,

Să-l atingă și să guste din tainele Lui,

Să fie în mijlocul lor cum Iona în pântecul balenei…

Fluturașul jinduia după toate ororile lumii,

Experimentând viața și moartea dintr-o singură bătaie de aripi.

Acum - cap de mort,

Acum – curcubeu,

Ploaie cu dinți peste un soare letal de fierbinte,

Stalagmită galactică,

Ghețar al deșertului,

Senzații,

Adrenalină,

Creștere,

Cunoaștere,

Foame pentru tot ce mișcă,

Tot ce respiră;

Să crească,

Să fie,

Să cunoască

Tainele vieții și morții,

Iubirea și ura în toate culorile ei

Pentru un scop mai înalt decât sine -

Inexplicabilă sete de Absolut…

…Și a văzut amarul,

Și a simțit gustul de pelin al amărăciunii,

Și s-a făcut întuneric,

Și s-a făcut negru,

Și s-a făcut moarte,

Și a ars lumină incandescentă

Până la cenușiul pulberii.

Și tot ce nu și-a dorit să fi cunoscut vreodată

S-a făcut praf în vânt

Și cântec al noului într-un sâmbure banal de inocent.

la răscruce de timpuri

pășesc drumuri bătătorite

și mă rog să mi se potrivească pașii pe măsura

urmelor de tălpi,
și mă rog nisipului să le umple până la alb.
pot desluși cu ușurință negrul -
acolo începe căderea, în iadul paradisiac al predecesorilor.
pe alb condeiul îmi alunecă repede

până la granița nebuniei creatoare

și uit numele lor, cum uit litera care mă scrie..!
,,să înceapă odată spectacolul!", aud pe cineva în surdină,
,,prea multă repetiție te va face să nu mai știi ce ai de spus,

ieși odată!"
nu știe că eu chiar nu știu ce am să mai spun,
nu am știut niciodată...
mă rog, doar, să mi se potrivească pașii pe măsura urmelor de tălpi,
cum mă rog vântului să le umple de alb și uitare...

11

Eram unsprezece

din tot atâtea vieți, răsărituri și apusuri.

Nu ne cunoșteam numele, nici formele,

ne recunoșteam numai

în fragmente de amintiri,

flash-uri alunecoase și unduitoare cum șerpii de apă.

Unul oglindit în unul, non-culoare

în alb și negru, reflectându-se în toate culorile

spectrului solar din tot atâtea vieți.

Eram unsprezece mirări continue

ale dualității

din tot atâtea răsărituri și apusuri.

„Numai tăcerea las-o să vorbească…''

Și nu m-ai fi atins niciodată
de la ,,înălțimea’’ pohemelor tale,
cum nu te-aș fi putut cunoaște nici Eu
prin ochiul Celui care creează.
De aceea m-am înfățișat om în lume și
ți-am dezvăluit poezia în răni,
într-un câmp de maci, pe pietrele stâncilor,
în nisipul deșerturilor,
în apele mărilor, pe întinsul cerului,
în firul cel verde de iarbă și în frunzele
foșnitoare la adierea vântului.
De aceea am dat inimii ochi,
ca să poată simți ceea ce mintea percepe
și nu poate să vadă.

În mijloc de haos,
Cuvântul s-a dezgolit de cuvinte
și s-a numit tăcere;
Tăcerea s-a dezgolit pe sine
și s-a făcut poezie…

fatalitate

te poți îndrăgosti de poezie

la fel cum te-ai îndrăgosti

de moarte

pentru misterul ei inefabil,

magnetic de atrăgătoare

fluturelui

în căutarea luminii,

surprinzător de mistuitoare

la atingerile ei de gheață…

Aripă de dincolo de ceruri

Cel Care Curge stă neatins de dorințe
și tace înrămat în albastru,
mirat de nesăbuința nebunului căutând să-i
descopere chipul într-un singur poem
al Absolutului...
Căci nimeni, dar nimeni nu a atins Poezia,
doar ea, pe puținii aleși...

Citește mai multe versuri și profilul poetei aici:  Liuba Liubastra Botezatu

Citește aici poezii din volumul: Poheme 3 x 33 Iubire. Veșnicie.Timp.

Blog: Liubastra Poesis – Poheme de sub Steaua Dragostei

Copyright © 2018 Liuba Liubastra Botezatu
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.