DORINA STOICA

dimineața

mă simt ca un tren întârziat, toate visele au început
să doară. îmbrăcată cu-un lan întreg de maci
duc găleata cu gunoi, ca pe-o geantă de firmă.
beau o cafea oribilă și ascult știrile:
“au murit câteva zeci de oameni în ultimele 24 ore,
din cauză că nu le-a zâmbit nimeni.”

alerg spre serviciu ca un gândac prin bucătărie.
să ajung, schimb două tramvaie și două autobuze.
oamenii mă văd mica și cocoșată.
doar eu știu că de vină sunt aripile
strânse la spate cu elastic.
sună telefonul mobil. răspund.
moartea șoptește: “alo, ți-ai uitat acasă rujul de buze!”

Îți mulțumesc, Doamne!

Îți mulțumesc azi că sunt pentru ziua de mâine.
Îți mulțumesc că am pe masă o pâine.
Îți mulțumesc pentru stropii de ploaie,
pentru fructe, păsări, flori,
pentru soarele care răsare în zori,
pentru cerul cu licăr de stele,
pentru toate zilele vieții mele,
pentru firul de apă izvorât din fântână,
pentru harul ce‑mi poart‑a mea mână
pe‑arcuș de vioară, pe pânză, pe piatră,
pentru versul ce curge din mine spre cer.
Mulțumesc pentru omul blajin și sincer.
Mulțumesc pentru haina pe care o port,
pentru tot ce mă doare și totuși suport.
Îți mulțumesc pentru cântecul de păsărele
pentru toate încercările vieții mele.
Mulțumesc pentru Pruncul Iisus
ce din Fecioara Maria în iesle se naște,
că Te‑ai răstignit pentru noi și ai Înviat
în noaptea de Paște.

Am atâtea lucruri pentru care să‑ți mulțumesc
că n‑ar fi de‑ajuns o mie de ani să trăiesc!

(publicată inițial în volumul „De la poezie la rugăciune” – editura “Sfera”, Bârlad,2010 și republicată - pe alocuri recompusă - în antologia de autor “Când nu te iubeam”, editura “Pim”, 2014)

Pâinea seamănă cu anușca.

Mama spală rufele la mână.

mâinile sunt crăpate de la leșie.

De câțiva ani plouă cu găleata dacă e vară,

ninge dacă e iarnă,

taman când le întinde pe sârmă.

Vecinii cred că vina o poartă poza

pe spatele căreia scria cu litere de tipar,

ANUȘCA,

găsită acum doi ani în buzunarul de

la pantalonii lui.

“nu mai spăla atâtea cerșafuri

că s-au înzăpezit toate drumurile.

Nu vezi că ai întins iarna în toată Moldova

și peste Prut?” strigă toți la ea.

Se lasă înserarea peste foame.

E ziua de lichidare.

Tata nu mai vine.

“Spuneți-vă rugăciunea de seară și

mergeți la culcare, în seara asta

nu avem pâine.”

Adorm cu spatele la Dumnezeu.

Foamea stă trează.

Lacrimile au gust de pâine.

În vis nu mai ninge.

S-au deschis larg porțile cerului.

Tata coboară din camion.

Strânge în brațe o pâine albă.

Pâinea seamăna cu anușca.

Am împlinit cinci ani.

Nu vreau să vorbesc.

Dacă aș vorbi oamenii ar înțelege

ca sunt cu mult mai înțeleaptă

decât înțelepții lumii.

Trebuie să stau mereu cu ochii pe ea

bate vântul dinspre cimitir înspre grădina publică

mâinile pătate și moi de la coate în jos tremură

mănâncă foarte puțin

leagănă foamea ca pe o păpușă

trebuie să stau mereu cu ochii pe ea

mi-am luat în serios rolul de mamă și ea pe cel de fiică

are mereu gura plină de cuvinte

le aduna cu limba înainte de a vorbi le ordonează

în ochiul cu degenerscență maculară

se pietrifică o lacrimă

poartă peste capotul din stambă trecutul

în fiecare noapte puse la presat între cer

și iarbă ea și luna

stăm pe băncuță lângă tufele de regina nopții

la piciorele noastre teama se gudură

de la un timp nu mai vrea să intre în casă

aude peste tot trosnituri vede în oglinzi

îngrămădite o mulțime de lucruri

și oamenii care nu mai sunt

e trecut de miezul nopții

undeva în beznă cântă o cucuvea

mi-e somn

câteva stele îmi gâdilă fruntea

as vrea să mă schimb de ziua de ieri

mama e din ce în ce mai mică

mi-e teama că în noaptea asta

o voi naște aici în iarbă

Dorina Stoica (n. 14 martie 1952, comuna Răchitoasa, Bacău): A fost tehnician automatizări, operator PC, activist cultural, funcționar public (primar), profesor suplinitor, întreprinzător. În prezent este  pensionar.  Locuiește în Bârlad. A debutat în anul 1970 în Debuturi și tradiții – revista Liceului “Gheorghe Roșca Codreanu". A debutul editorial cu volumul de poezie religioasă De la poezie la rugăciune (editura Sfera (Bârlad, 2008; reeditată și adăugită în 2010). A publicat poezie, proză, eseuri, articole în multe reviste de spiritualitate și literare (tipărite sau online), iar la unele este colaborator extern. Amintim doar: Poezia (Iași), Convorbiri literare, Literatura de azi, Fereastra, Hyperion, Lumina (ziar al Patriarhiei Române), Argeș, Vatra Veche, Plumb, Academia Bârlădeană, Păstorul Tutovei, Bârladul literar, Arheu, precum și în multe, multe alte reviste din țară și diasporă. Texte semnate de Dorina Stoica au fost incluse în mai mult de 40 de antologii de poezie și proză contemporană și în numeroase cărți tematice cu eseuri și articole. Despre cărțile sale au scris Alexandru Ciștelecan, Ioan Holban, Imedia Chinția, Cornel Galben, Eugenia Țarălungă, Angela Nache Mamier, Marius Chelaru, Emilian Marcu, Adrian Alui Gheorghe, Cristian Livescu,  Constantin Lupeanu, Petruș Andrei, Simion Bogdănescu, Gruia Novac și mulți alții.

Dorina Stoica a fost redactor al revistei trimestriale parohiale Potirul Poganei (din 2018 - 2020), inițiator și redactor al publicației lunare Foaie de Cenaclu (a Cenaclului “Mihai Eminescu” din Bârlad), colaborator extern ocazional al Ziarului Lumina (al Patriarhiei Române). Este membră  a Societății Culturale Apollon (din 2019), activează în cenaclurile Qpoem (al poetului și editorului Călin Vlase, începând din 2015), Cenaclul la distanță (al scriitorului Ion N. Oprea), Cenaclul “Mihai Eminescu” și Cenaclul „Alexandru Vlahuță” (din Bârlad). A făcut parte din Cenaclul Lira21 (al poetei Cristina Ștefan) și din Cercul poeților de la Cluj. Este inclusă în dicționarul Personalități băcăoane (vol. 8, pag.246-252, dicționarele Corgal Press -12, 2020). Dorina Stoica este membră în Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Bacău din noiembrie 2020.

Volume publicate:

De la poezie la rugăciune (editura Sfera, Bârlad, 2008; reeditată și adăugită în 2010).
Daruri (poezie religioasă, editura Cronedit, Iași, 2009)
Raiul în care am fost (proză scurtă - povestiri, editura Sfera, Bârlad, 2011)
Izvorul îndepărtat (povestiri cu tâlc în versuri, editura Pim, Iași, 2011)
Bietul om sub vremi (roman memorialistic, editura Pim, Iași, 2012)
De Florii în Țara lui Iisus (jurnal de călătorie, editura Sfera, Bârlad, 2013)
Când nu Te iubeam (antologie de autor – poezie religioasă, editura Pim, Iași, 2014)
Ochiul curat (poezie, grafică Mihai Catrună, editura Pim, Iași, 2015)
Pâinea lui Bragi (colecția Qpoem nr. 19, editura Paralela 45, Pitești, 2016)
Lumina din cuvinte (note de lectură și articole, editura Corgal Press, Bacău, 2017
Ionuț Bucșă – Fără prihană (coordonator al publicației, 2018)
Timpul ce îmbătrânește în mine (editura Grinta, Cluj Napoca, 2018)
Zbor cu aripi de lut (editura Rocart, București, 2020)
Sentimente sub formă de acatist (editura PapiruS Media, Roman, 2021)
Ferestre în ziduri (editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2023)
Minunea credinței (proză scurtă, editura Eikon, 2023)

Citește mai multe poezii aici: La o cafea cu singurătatea

Blog personal: Un om sub vremi

Pagina Facebook: Dorina Stoica

Copyright © 2017 Dorina Stoica

Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.