OANA FRENȚESCU - JOCUL DE UMBRE

Jocul de umbre

limba semnelor
culori descheiate de tot
risipă de pleoape
drum desculț
ritm tăcut și cerul de iarbă-i aproape

picură unde de dor
lumina e-ntoarsă pe dos
ceva de Veneră e-n visul de noapte
și-un alint e cu mine mereu
sunt și nu sunt
ești și nu ești
în refuzul despicat pân’la schelet
esența ochilor cutremură clipa
în jocul de umbre și de întrebări

Nimic

nimic nu schimbă
timpul ca o trecere fugară,
tabla nopții cu ecuații nerezolvate,
cuvintele tale de pe marginea orei înfrigurate.

între ieri și alaltăieri ceva a pierit.
ceva a pulverizat luna.
călimara oarbă înghesuie literele cu umbrele lor
până-n colțul hârtiei de scris.

cuvântul dor e întins ca o piramidă.
magia ta e în boare nemurită,
în metafore celeste,
în zadarnicul sens dureros de roz.

pașii sunt zvârliți în inerție.
orașul pervers pare veșnic într-o mișcare
tremurată de frunze.
tabloul de ieri e netimpul nostru plin de rai.

Ultimul păcat

lună aruncată în bălăceala pasiunii
forme magice de iluzii trecând
prin filtru rupt
tu
ireal
clătinând umbrele spațiului închis

ușa e tăcută
golul devine sens acolo unde nu e nimic
metaforele iubesc cărțile prăfuite
silaba de pace are răni profunde
sunt sferturi din seva locului rămase-n ecoul tacit
nespusul doare într-o bănuială de stele
tencuiesc greutatea clipelor cu timpul
ținut în lanțuri
pagina albă e ultimul păcat  acoperind abisul


Goluri

goluri fierbinți de dorințe
vânturate în aer;
toate vin de dincolo de existență,
toate sunt efemere.
sub retină totul e simplu.
mâine o altă visare pare de stâncă.
printre imagini nesupuse
și liniștea e sărată
și clarul de lună e gol.
peste oraș sunt ore în flăcări,
blugi sparți,
orbite deraiate,
adieri banale dintr-o lume târzie
în tramvaiul plin.
la răscruce obrazul lui Dumnezeu
lucește prin vitralii.
cuvintele lipite de mine tac.

Gând albit

pace spânzurată de pâine
frig răspândit cu ură
liniște ciopârțită în felii subțiri
soldați în șanțuri
o nouă dimensiune întinsă pe mare

căldură pân’la jar închegată de soare
coloane de foc
nori negri de fum
casele ard
pădurile-scrum
rotundul aur ne atacă
vara își cară umbra în spinare
tu ți-ai albit gândul cu toate femeile
care trec strada
arcuite
ca o plantă ruptă din soare


O pauză

o pauză de liniște, rotundă ca un măr,
înjunghie spațiul.
printre pixelii plouați,
cuvintele se despletesc în dâre de buze arcuite.
sărutul e o pată fierbinte de aer,
o aparență curentă e o bucată de cer.
e o plecare în melancolia mersului tău.
e și un cal verde sfărmat cu un clic.
durabil e verbul care doare,
vederea împodobită c-un gând neliniștit
și-o întindere de îngeri și de stafii.
o smulgere urzește spirala peste poarta pământului,
printre literele șterse.
e ora dintre stele cu ramuri de frunze,
cu tine absent și sunetul ud.


Molecule de apă

molecule  de apă purtând înecul literelor roz
torente zigurate lepădate în dor
plouă cu  schelete de  cuvinte îndrăgostite
bucăți de lemn formează o cruce
jumătăți de frunze creează  copaci fără umbră

din ce în ce umărul tău e o dungă subțire
pretutindeni e altceva
punctul închipuit e dăruit în afară
sunt multe foi rupte
virgule agățate de gând
zigzag cu zimți
mișcare browniană cu noi
neverosimili de a fi sferă


***

toate lucrurile și-au schimbat forma
sunt lucide
au vederi întoarse
aerul cade obosit peste iarbă
hârtia e statică
învață să tacă
ca și îngerul picior peste picior citind o carte


E mai mult

e mai mult decât crezi
e începutul unei lumi plutind în întuneric
mai mulți pereți de apă
melancolie întâmplată fără s-o vezi
timp lungit pe timp ca o tandră moarte
cântec gol ca o umbră grea căzută pe umeri
singurătate în formă de cruce
privire de pământ
gheară de pisică
cuvinte neînțelese ca o fântână arteziană
sfârtecând carnea

cuvântul lui Dumnezeu
contur scurs
o amintire
ca atunci când te ningea lumina


Uitarea

uitarea cade ca o cortină grea
e ceva ca o poartă cu semne
ceva fragil
aproape vag mistuit într-o fugă îndrăgostită
fără reper
ca un  adevăr visat
o arcadă plină cu mâini
cu ochi
cu genunchi
cu șold lângă șold
ceva cu multe silabe care adunau în palmă stele



Mai multe poezii și profilul autoarei aici: Oana Frențescu
Citește mai multe poezii aici: Dincolo de fereastră, Sensul nespusului, Emoții decojite

Copyright © 2023 Oana Frențescu
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.