I. C. LIȚĂ - LUMINA DE PE FUNDUL OCEANULUI

 

lumina de pe fundul oceanului

lumina nu ajunge pe fundul oceanului

spre fundul oceanului
lumina e dusă de cadavre
lumina e dusă de moluște ce mor
lumina e dusă de gunoaie ce cad
lumina e dusă de gravitații

un loc măreț
special
e fundul oceanului

ah/ ce voiam să vă zic
din orașul meu
se vede
muntele fuji

zemuri
fierbe în mine
clocotind
timpul

probabilitate

care este
probabilitatea
ca dragostea să se repete și mâine

este atât de mică
probabilitatea
ca dragostea să se repete și mâine

afară plouă
plouă
afară
lumea stă închisă în case
lipsește

fuga mea năucă din oraș
întâmpină rezistență

la viteze mari
aerul întreg devine vâscos
capătă
consistență

aerul vâscos care te lovește te-mpinge

dumnezeul meu își asumă riscuri
joacă tot pe o mână

au înflorit
au înflorit
chiar au înflorit
corcodușii sălbatici
pe
dealuri

burta mamei

eu singur
bănuind că tot ce mă-nconjoară
e o iluzie

scriind poezie
îmi construiesc un alibi

am fost acolo
prezent
atent la structura internă a lumii
osatura

totuși
sunt singur

când plouă
mi se pare că plouă cu lichid amniotic

burta mamei este un loc minunat
ce loc minunat este burta mamei

între mine și lumea care poate că e
inexistentă
burta mamei
un strat de piele distanță

perii

perii aceștia
înfloriți
sunt perii-nfloriți cei mai triști de pe lume

tot omul așteaptă o dragoste mare
ai trecut pe aici
au rămas
urme

un ochi mă ustură mult
lumea îmi pare goală
pustie
unde sunt toți
îmi imaginez uneori
c-au plecat
să-și facă siesta
sub atmosfera de cianuri
a lui venus

când dormi dedesubtul unei furtuni
ai așa un sentiment de copilărie
te simți ocrotit
tot răul trece pe lângă
ești
bine

în casa aceasta mare
uriașă
mă tot mut dintr-o încăpere în alta
din ce în ce mai obosit/ sunt fericit fără vreo explicație
nu poți rezista acestei uși ce ți se deschide nainte

pe mâna dreaptă
în curte
într-o lumină ce scade
las
perii

norii de pe cer

norii de pe cer
sunt mai mult
decât
apă aer lumină

te ia dumnezeu
te crește
te macină
te frământă
sădește/ în tine/ mirodenii

crematoriul orașului
funcționează
noaptea

aici
norii de pe cer
sunt
apă aer lumină
particule
fum

dimineața
în zgomotul liniștit și constant
al morii ce macină oase
macină pelvisuri
tibii
norii de pe cer
miros
a
sfârșitul istoriei

 

Citește mai multe poezii și profilul autorului aici: I. C. Liță

Citește aici: I. C. Liță - Poemul de duminică

Traduceri în spaniolă: I.C. LITA - @elgatodescrhodinger

Copyright © 2022 I. C. Liță
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.