"" BRÎNDUȘA PALADE - PARNAS XXI

BRÎNDUȘA PALADE

 



Șeherezada pusă la index

nu mai vine lumina pe care o aştepţi pe rîul galben
o aştepţi în fiecare zi pe acoperiş
pînă cînd ceaţa se răsfiră
pe rîul interzis ghetele se întorc
în vitrine
mustind de ură prin ploaie

tăcerile se cuibăresc între franjuri tăiate

lume fără sfîrşit de cîte ori
gluma din vestiar zidurile goale
a plecat lumina pe rîu
pînă la primăvară cumva
e răstignită în adventul ciorilor
          pe felinare piața aviatorilor
poezia de-a gata te aşteaptă

prozaic derbedeii domină scena
în maşina cu senzori
mîini respinse în poală

          iarna devreme lumina crește
în pas cu scrumul


(apărut în volumul Enceliada, Cluj, Limes, 2019)


Căsătoria cu buruiana

Buruiana de pe acoperiș
              mîngîie facerea lumii
cu o paloare cam suspectă

                     te îmbrățișez îmi zice
cu noroiul picurînd
cînd plec prin prisma orașului
     se usucă aerul pînă coboară în poală
crezînd că e încă o piatră

sunt loială hămesită dar
                    buruiana nu ara liniște genele
                    arcuite îmi daubună seara
în aeroportul neumblat
                    soarbe lapte
                    la urmă tremură îmi
lasă cu limbă de moarte o ventuză
    mă apucă noaptea
          scotocind prin făină.

(apărut în volumul Enceliada, Cluj, Limes, 2019)


Zenitul când e ascuns 

Când eram mică scriam poezii pe câte-un carton
acum pe vapor baiadera se îndoiește ofițerii salută
în araba meseriei de cameleon

numără și în swahili chiar și-n română se rotește
verde piticul apreciat de tovarășul mao vrăbiile
nu au chef de moarte

nici nu te-mpușcă nimeni cu anason ca-n noaptea
cu vălul lipit de gură taximetriști violând neliniștea
parcă atunci

se născuse gata teban copilul meu în mormânt pe
versuri de shelley sarco-fagul în nisip uterin

sunt prea înaltă pentru duhul cocoșat care-și vede
statuia pierdută vaporul lasă-un oraș mai prejos ca
infernul

yo no soy marinero cântă orchestra pe gustul celor
mumificați timpuriu.


(apărut în revista Viața Românească, nr. 4/2020)



Alunecarea de chip

Deodată mi se rotunjește chipul în grădina crescută după potop fruntea ca o semilună
îmi uit chipul încolțit în camera pe care maică-mea a transformat-o gradat în vechituri
și ea-i o amintire ștearsă m-am născut ieri din dansul nisipului seducând dimineața
e otrăvitor să-ți amintești prea multe despre ce nu mai ești după rotirile în avion mai
am mulți kilometri până la fosta mea casă până la fostul meu chip bântuite de-un
viitor de pe vremea nevrozei că tot mereu am făcut neajuns dar în noaptea asta
nu mă mai nasc trupul meditează la piatra care e încă un chip părăsit în peștera
bătătorită de-o rugă ce devenise-o obsesie din care am făcut puțină pâine am mâncat
și am adormit printre scorpioni beți când m-am trezit luminile rugineau pe primul meu
chip care nu se sinchisea că muriseră celelalte două în grădină pământul era jilav de ploaie.


(apărut în revista Familia, nr. 1-2/2020)


Prădătorii încep cu ofrandele

De data asta am lăsat gravitația acasă am pornit într-o călătorie
unsă cu trandafiri dihănii forează morminte învelite în robe
unii vor să mă-nvețe consoane în farfurii înghit tahini doar pe
mediterană bărci din aluat de falafel îmbin ofrande pentru
că eu vin dintr-o cultură cu mutaferachi și amazoane
la cratiță banane sobre ca egiptenii antici mărunte
aurii resping gândacii turcoaz pentru un câine cu
ochi din ce în ce mai mari prietenul zeiței acestui
pământ ea avea aripi de-aceea nu mai lucra gravitația clerul
devora boi sacri numai că fără muzică și dans nicio jertfă
nu trecea de vreun semizeu corupt ca adâncurile.


(apărut în revista Acolada, nr. 4 (149), 2020)


Smooth with our enemies / Blânzi cu dușmanii
Poem bilingv

Smooth with our enemies
Maybe the optical illusions of most religions
come from
driving too much on deserted roads
so a collateral effect of that dream
is that in this fight or flight city
we have lost all religion
except for sweet breads and spicy meat rolls
that sing like the all-seasons unicorns
we are so exhausted after an hour of driving
that we almost wish gods to be dead or claim no longer
worship and us to have wings and fly
to a more peaceful constellation
where dancing would be the new April or May –
no dreams no love and nightmares
farewell to deserted gods.


    Blânzi cu dușmanii

    Multe religii poate
    se ivesc din
    închipuiri născute la volan pe drumuri pustiite
    deci un efect colateral al visului
    în urbea asta unde fugi sau lupți
    e că nu mai avem deloc religii
    în afara unor cozonaci și mici
    ce cântă precum unicornii în tot anul
    am obosit așa de tare după o oră de condus
    că vrem aproape zei defuncți sau care nu mai cer să-i
    venerăm și noi să avem aripi să zburăm
    către o nebuloasă liniștită
    unde dansul e un nou aprilie sau mai –
    deci fără vise fără dragoste coșmaruri
    și-adio zeităților lăsate în pustiu.


    (apărut pe blogul Good Poetry Will Expand pe 18 septembrie 2020)

 

Brîndușa Palade (n. 19 aprilie 1970, București): scrie poezie din adolescență, dar ideea de a debuta cu un volum de versuri i-a venit târziu, în 2014, când a publicat Pustietatea aprinsă (Galaxia Gutenberg, cu o prefață de Sebastian Reichmann). A urmat volumul Înapoi în taverna cu îngeri (Tracus Arte, 2016), în care Al. Cistelecan avea să identifice ”un joc livresc de interceptări culturale ale cotidianului” și „o strategie de încifrare” apropiată de ”himericul suprarealist”. În 2019 a publicat volumul Enceliada (Limes, 2019), plasat de Gabriel Petric ”în aria suprarealismului”, adică mai exact într-un multi-vers oniric, unde se aude ”o muzică a sferelor prozodice (...) până la satelitul planetei Saturn”, Enceladus. În 2021 a publicat la editura Curtea Veche volumul @rcadia. A publicat poezie în mai multe reviste culturale precum Familia, Discobolul, Viața Românească, Acolada, Nautilus. Din 2019, editează blogul de poezie Good Poetry Will Expand. Cele mai multe poeme ale sale recente apărute pe acest blog sunt texte bilingve (în engleză și română). Blogul nu are neapărat o agendă literară suprarealistă, deși B.P. își plasează stilul propriu sub egida unui ”suprarealism instantaneu”. 


Citește aici poezii din volumul: ospiciul din paradis (editura Vinea, 2021)
Citește și: Brîndușa Palade - În ziua când se decolora soarele, Brîndușa Palade - Privind cerul palid, Brîndușa Palade - Deveneam pasăre


Copyright © 2020 Brîndușa Palade
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.



Un produs Blogger.