CHRISTIAN W. SCHENK - POETICA SEDECIM

Christian W. Schenk - Poetica sedecim (Editura Limes, 2020): Christian W. Schenk practică o poezie de un modernism moderat, în sensul că înțelege să urmeze modelele confraților săi români din aceeași generație. Nu-l vedem înfundându-se în viziunile metafizice blagiene, nici practicând verbul dodonic și oracular al lui Ion Barbu. Deși mărturisește a fi nutrit un veritabil cult pentru Arghezi, unul dintre primii lui mentori, manifestă totuși puțin interes pentru gustul lui de a împinge către materialitate vocabularul și evită conștient dislocările sintactice, la care invita el limbajul spre a-i conferi o nouă viață. O anume atracție exercită asupra lui Bacovia și nu atât în reducerea expresiei până acolo unde vede apunând un plâns monoton, obsesiv, cât sub raportul atmosferei funerare, nevrozate. Sensurile suferă o încifrare; întâlnim trimiteri la cărțile sacre, Bhagavata Purana, calea lui Tao și altele unde Schenk caută dezlegarea tainei cuvântului fiindcă niște reflexii ale sale așază lirica sub semnul Yin-Yang, principiile antagonice primordiale. În fierberea aceasta nebună a discursului liric înfloresc viziuni memorabile de o rară frumusețe pregnantă! (Ovid. S. Crohmălniceanu)

Și cartea mi-e grădină

Cu fiecare nouă rană,

cu fiecare lovitură

mi se deschide înc-un ochi

prin care învăț poate să văd mai bine,

prin care pot cuprinde-ntreaga beznă

ce se învăluie în jurul meu.

Cu fiecare ochi ce se deschide

văd multele dorințe care-n flux

mă copleșesc cu-a lor venire,

dar văd și cum se-ndepărtează în reflux.

Cu fiecare nouă rană, cu fiecare lovitură

o nouă filă dintr-o carte

trece încet spre următoarea,

iar cartea asta mi-e grădină

ce-o port oglindă-n buzunar.

 

Neîncrezătoare vremuri

În furtuni se-neacă pasul

Ce străbate parcul gol,

Grea e seara, greu popasul

Peste frunze și nămol.

Furiile se îneacă

În tomnaticele ploi

Care vin să se întreacă

Cu pârâul din zăvoi.

Neagra pădure se scufundă

În amintiri de mult plecate

Spre o poveste muribundă,

Spre răni deja de mult uitate.

Mă-ntreb sfios, ne-ncrezător,

Parcă visând un vis umil,

De-am fost și eu un călător

Pe aripi albe de copil.

 

Colivia luntrei de pe Styx

În tragica oră a neputinței

Rândurilor ce năvălesc peste mine,

Cuvintele nu mai au coloana vertebrală,

Frazele nu mai sunt cucernice liane,

Nici paginile nu pot fi răsfoite.

Tropotele dactilelor mi-au dărmat zidul

Ridicat piatră cu piatră

Din fiecare răsuflare.

Sunt gol de cuvinte,

Suspendat în metaforele anilor ce vin

Fără a mă număra și pe mine.

Mă doare existența viitoarelor sinapse

Apuse în colivia luntrei de pe Styx –

  

Cu ochi ciudați albaștri

Ciudate-s lucrurile care trec amurgul

peste o frunte adormită de poet –

pe străzi se alungă frunzele trecutului,

noroc cu moliciunea frunzelor prezente.

Nu e târziu, dar totuși sumbra umbră bântuie

ne-nduplecatele lanterne ce parcă în zadar

atârnă de cornul semilunii-n ceață.

Oh, dacă ar veni la mine fetișcana visată altădată...

Cuvinte doar și crude ilicite!

Ferestrele cu lumânări aprinse așteaptă

nopțile de mult trecute, cu fâlfăiri

ce par să-mi suie treapta putrezită

ce mă desparte de tot ce mi-a fost mai drag,

ce mă desparte de ciudate lucruri

care mi-au fost cândva atât de-aproape;

O, de-aș putea se te cunosc acum,

ciudata mea înfățișare cu albaștrii ochi...

M-aș rupe de poetul urgisit!

 

Ars poetica

Compune un vers ca pe-o scrisoare

Ce-o scrii iubitei prima dată.

Scrie, nebun, să simți că doare

Cuvântul ce îi dai răsplată.

Scrie de parcă mâine moartea

Te va cuprinde-n hăul ei

Cerându-ți din cuvinte partea

Cea ultimă, cu care-nchei.

Scrie trecutul și prezentul

De parcă n-ai mai fi-n curând,

De parc-ai scrie testamentul

Urmașilor ce stau la rând.

Scrie, nebun, cu frenezie,

Ba aprig, ba mai ușurel:

Așa să scrii o poezie

Și celelalte... tot la fel!

 

Cartea nescrisă

Cu paginile larg deschise

Stă cartea-mi risipită undeva;

Frumoase-s cărțile nescrise,

Căci le va scrie cineva...

 

Volumul în librărie: Christian W. Schenk - Poetica sedecim

Mai multe poezii și profilul autorului aici: Christian Wilhelm Schenk

Citește aici: Christian Wilhelm Schenk - Vă las și vouă

Copyright © 2020 Christian Wilhelm Schenk (Wilhelm Schenk)

Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

---