AUGUSTINA VISAN

***

Când a decedat bunicul Vasile

Mă întrebam

Ce înseamnă iubirea

oare iubirea este atunci când

Mama

Te bate până obosește

Iar când adormi

Vine la tine

Îți ridică

Maioul

Îți vede rănile de pe burtă

le mângâie

Cu mâinele umede și reci

Sau iubire este atunci când

Ai uitat mirosul pielei ei

I-ai uitat culoarea ochilor

Și vocea de dimineață

Dar banii îi vezi,

îi simți,

îi miroși

în fiecare zi

sau este

atunci când

Tata îți trage cu picioarele in burta

Pentru că nu ai vrut

Să te trezești dimineața să dai de mâncare la vacă

Pentru că aveai febră

Sau

atunci când ai furat

un măr rece din beci

Și îl mănânci singură

Cu teama

să nu vină cineva să ți-l ia

Îi mânânci și

ciotul

pentru că este ultimul

măr

***

Pentru că

Nu a vrut să mă ia

La ziua de naștere

a mamei Mihaelei,

care

era cea mai bună

prietenă a mea

din școală,

I-am rupt

fotografia

De la nunta

Unde

Tata o ținea în brațe

și

Ambii erau fericiți

Am scuipat

Am închis ochii

Și i-am rupt-o

Urăsc oamenii prefăcuți

În poze zâmbesc

Dar în realitate

aruncă cu pietre

Unul

în altul

-Curv

o!

-Alcoolicu

Le

-Proast

o!

-Debil mai eșt

i!

Când dormea

I-am tăiat

Părul

Cu un foarfece de tăiat carne

Avea părul frumos, lung, des

ca al mamei ei

aveau același păr

Era unica ei

poză de la nuntă

Cu scoici

a lipit-o

părul

L-a luat cu grijă

Și l-a strâns cu teamă

la piept

***

De boii ăia mari

eu și cu sor-mea aveam grijă

Mergeam o oră pe jos

la marginea pădurii să îi

adăpăm

Mă temeam de boi

Mai ales atunci când dădeau

capul în jos și scurmau

pământul cu copita și coarnele

Mă temeam de boi

când eram îmbrăcate în maiouri roșii

căci îmi aminteam că se

zicea ca ei văd culoarea roșie și te

omoară

cu coarnele lor

mari

Mă temeam de boi

A

șa

că

m-am dezbrăcat

Aveam 1,39 m

Am aruncat maioul și

m-am dus la el

i-am scos țărușul

înfipt în pământul tare

El se uita la mine și-a

început să zburde

Mă târam

prin spini

și iarbă uscată

Mă temeam de boi

I-am tras un țăruș în cap

Așa cum

făcea mama câteodată

În ziua aia era foarte călduros

nu i-am adăpat

Așa că mama ne-a zis

Cum animale au stat o zi întreagă

fara apă

așa și voi veți sta

Ne-am dus pe câmp

Mama a luat un pește sărat

Și mi l-a pus în mâini

Mănâncă-l

Cum boii

nu au băut apă o zi întreagă așa și tu

nu o să bei

mă tem de boi

***

m-am intors la unsprezece noaptea acasă

Miroseam a pădure

Și aveam picioare murdare de glod

În mână încălțămintea

Mama mă aștepta enervată

Cu o sârmă ghimpoasă în mână

M-a apucat de cap

Și m-a târât în casă

A încuiat ușa

Eu stăteam cu genunchii la gură

într-un colț

Dar ea mă apucă de mână și mă târâ

în mijlocul casei

Îmi dădea picioare

Și mă scuipa

Că ii este rușine cu o fata ca mine

Apoi cu sârma ghimpoasă îmi trăgea

peste gură

Spunându-mi să mă pup cu sârma aia

și întrebându-mă îți place

și a început să ragă la mine

ca un demon

După plângea

Și mă implora să nu mă

Îndrăgostesc

sunt prea mică și proastă

Eu cu buzele sparte și tremurând

M-am aplecat spre ea și am pupat-o pe frunte

i-am spus

Nici nu m-ai întrebat unde am

Fost

până la ora asta

Uite că am fost după vacă

Ea s-a pierdut în pădure și am

căutat-o

până la ora asta

Singură

Nici nu ai văzut că pantalonii

îmi erau murdari de glod și plini de ciulini

A făcut ochii mari

Și-a spus

Nu te cred

În secunda aceea a sunat

telefonul

După a venit la mine și a început să mă strângă în brațe

Cu mâneca îmi ștergea sângele

de pe față și gât

Eu mă uitam la ea și îmi

era milă

Niciodată în viața nu s-a îndrăgostit

Apoi mi-a tras o palmă

De ce nu mi-ai spus proasto

Augustina Visan (n. 2 mai 2001, în satul Florițoaia Nouă, raionul Ungheni): Absolventă a Liceului-Internat Municipal cu Profil Sportiv din Chișinău (2020). Este studentă în anul II la Facultatea de pedagogie și psihopedagogie din cadrul Universității de Stat din Tiraspol, cu sediul la Chișinău. Participă la ședințele de scriere creativă ale Atelierului "Vlad Ioviță" care care au loc în fiecare sâmbătă în cadrul Bibliotecii Municipale "B. P. Hașdeu", atelier condus de scriitorul Dumitru Crudu.

Volume publicate: 

Fă ceva tată (editura Prut Internațional, Chișinău, 2021)

Copyright © 2020 Augustina Visan

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.