LILIANA POPA - LUNA NU INTRĂ NICIODATĂ PE FEREASTRĂ

Sâmbătă 20 ianuarie 2018, la Muzeul Literaturii Române, a avut loc lansarea oficială a volumului de poezie "Luna nu intră niciodată pe fereastră" publicat la editura Tracus Arte de poeta Liliana Popa – un “Peregrin în lumea ideilor și a poeziei” după cum o caracterizează criticul şi istoricul literar Ana Dobre. În cadrul galei de lansare a volumul au recitat din creația poetei actorii Olga Delia Mateescu, Cristian Moțiu și Gabriela Tănase.

“Poezia Lilianei Popa oscilează, pe de o parte, între realul filtrat cultural și înscenările în care se mizează pe ofertele ficțiunii de orientare fantezistă, iar pe de alta, între stările adesea ironico-sceptice și melancolia elegantă, cu substrat confesiv. Poeta gestionează cu dexteritate raportul dintre vibrația interioară și corporalizarea sa poetică, în registrul lirismului feminin de atmosferă, iar simplitatea și acuratețea scriiturii oglindesc o matură fuziune între autentica sensibilitate, de care depinde prospețimea imaginilor, și necesara luciditate auctorială”. (Mircea Bârsilă)

“Poezia Lilianei Popa are o pronunțată dimensiune meditativă. Poeta nu descrie senzații sau trăiri, cum o făcuseră Colette sau Hortensia Papadat-Bengescu, fără a fi nici acestea feministe, nu este interesată de clarificări ale nebuloaselor sufletului pentru a deveni inteligibilă în dimensiunea feminității ei. Fericirea, dreptul femeii la fericire, nici măcar iubirea nu sunt temele preferate. Ea este interesată de cunoaștere, de raportul eului cu lumea, de configurarea unui spațiu ideal în care spiritul obosit aspiră să atingă armonia pentru a se pregăti de întâlnirea cu esențele: Binele, Frumosul, Adevărul. Iubirea s-a redimensionat, căpătând în profunzime, integrată în sfera spiritualității, a iubirii expurgate de carnalitatea ei, acea iubire curtenească despre care referea Ortega y Gasset.” (Ana Dobre)

Neîmblânzit

Spiritul meu gonește în noapte
Ajunge la Troia, pe zid de cetate
Părtaș e la lupta lui Hector cu Ahile
Și numără coifuri pe stîncă, la Termopile.

Sufletul meu se plimbă desculț prin lume,
Alunecă-n hăuri, se îmbracă în genune,
Adoarme pe un nor așteptând dimineața

Când norii se nasc și tremură ceața ..

La Masala adoarme între aripi de vultur
Prea tîrziu să salveze și ultimul flutur
Și-ar vrea pe fruntea lor să așeze nimb
Pentru tot ce nu s-a oferit la schimb.

Dar poate totul e doar o poveste,
Și doar spiritul meu tot caută-n lume
De vină e vântul ce mă cheamă pe creste.
Vântul de seară mă strigă pe nume!

Caneluri

Copacul ăsta se uită la mine de câteva ore.

Îmi tâmplărește gândul de acum.

Se uită la mine, la tine, la toate.

Degeaba mai sorb din gândul cu tine

În seara asta nu freamăt,

  Nu scriu sonatine.

Nu mai am foame, nu mai am sete

Mi-e teamă să adorm, să nu alunec.....

Îmi dezleg ochii din eșarfa ultimei nopți

Canelurile copacilor păstrează umbra

Sărutările, șoaptele, emoțiile noastre

Iar scoarța lumina, candoarea și ura,

Tot cad frunze din teiul înalt

Sus, pe o crengă, ferită de aștri

O frunză a prins forma inimii tale

A inimii mele sau a altcuiva.

Se apleacă ușor, tot mai mult spre pământ.

Arsă de a ta privire (fantum)

Arsă de a ta privire
Mă tot rotesc în pași de vals
Am renunțat și la vorbire
Cu timpul ne-am oprit, balans...

Arsă de a ta iubire
Clipele în pumni le-am strîns
Să păstrez acea ivire
Chiar cu gîndul ce-a străpuns.

Arsă de a ta trăire
Închid clipe într-un răsad
Să le desfac spre seară, la ivire,
Ofrandă, eu,

Sunt rugul florilor ce ard.

Arsă de a ta privire.

Sclipiri prin ușa de cristal

Prin parcuri vechi, petale îmbătate

De dansul dezmățat de astă noapte,

Îmi spală trupul de tristeți, cu șoapte.

Eu vin dimineața și seara,

Doar vara.

În noi e loc de vis, de bal,

Plutim în sala de alabastru,

Sclipiri prin ușa de cristal.

Arborii de pe Kiseleff

Toată noaptea am visat
că le recitam poezii copacilor
De pe șoseaua Kiseleff.
Teii din Piața Victoriei
m-au întâmpinat cu reverență,
Cu frunzele lor nerostite,
Cu scorburile doldora de răspunsuri.
Castanii își scutură tâmplele,
Cu sufletele ascunse în tăcerea castanelor.
Arborii de pe Kiseleff sunt poeți.
Din când în când opresc timpul.
Cu crengile, cu parfumul lor,
Cu parfumul lor care păzește
Noaptea, luna și lumea.

Platoșa de însingurare

O să mă îmbrac în alb,

Într-un hohot de alb,

Într-un alb pur și total,

Platoșa de însingurare.

Zăpada cântă de departe,

Eu sunt în pădure, printre copaci.

Doar lor le e dat să trăiască, așa,

Mereu în picioare,

Unul lângă altul,

Niciodată doi.

Așteptând absurdul

Liniștea adoarme pe luciul apei

Coboară din cer neștiută

Să nu tulbure sărutul

Oprit la poarta minții.

Stelele clipesc a uimire

Și surd e valul lunii.

Fluturi de seară

Dansează în culorile iubirii

Și numără florile de tei.

Mă cufund în noapte

Ca într-o ie de borangic.

Mă cufund in noapte.

Mă cufund în ochii tăi

Să ascult toate poveștile curcubeului,

Așteptând absurdul

De teama unui nou spectacol burlesc.

Întâlnire

Hai să ne întâlnim printre nori

Nu e nevoie de bagaj,

Ne vom înveli cu nori.

Nu trebuie să te mai uiți în jos

N-ai grijă, n-o să te împiedici.

Uite de când vorbim, norul meu și-a schimbat forma

Iar norul tău se odihnește pe fruntea unui munte.

Aici doar gândurile noastre își vorbesc.

Și nu se mai întorc pe pământ.

Întotdeauna mi-am dorit să număr stelele.

Bunicului, străbunicului, stră-străbunicului meu...

Prin fața casei mele șiruri de străbuni
Mărșăluiesc cu mine, trădați spre alte lumi.
La Cumidava în ziduri au păstrat
Onoarea și mândria veac de veac.
În vârf de stânca cartușe au scuturat.

În fiecare zi, în fiecare noapte
Se odihnesc o clipă pe filele din carte.
Pe crucile din cimitir
Ce-au prins a mirosi a mir.
E ceață în România, în Balcani,
Confuze drumuri, cărările spre bani.
Am atâta mărunțiș prin buzunare,
Ca pot să îmbogățesc pe fiecare.
Dar nu mai pot să intru în cetate.
Ci doar să arunc monezi în fântânile sacre.
Se înalță fluturi din altar
În catedrala mea cu mir și har.

Citește mai multe poezii aici: Secol de singurătate, Ordinea sufletului, Case din gînd

Copyright © 2023 Liliana Popa
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Copyright © 2017 Liliana Popa

Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.