DANIEL MARIAN

 

Capăt de lună plină

Vine

hămesitul cal de fluturi

ce-a-nfulecat orbește

un neam întreg de îngeri

impecabili.

pe când erau lucrurile gri

Dumnezeu picura cerneală.

fără vântul mărunt, nimic

nu era dinaintea

furtunii.

foamea de aripi

a ținut loc de disperare.

vine, iată-l.

oare șaua l-ar scoate din minți?

vine, iată-l.

oare șaua l-ar scoate din minți?

Arc electric

Inimii tale îi veneam ca o mănușă,

mâinii tale îi veneam ca un inel,

ochiului tău ca o lacrimă blândă,

moftului tău nebun, ca o pradă,

era-n zadar, dar eu

ție îți veneam.

inimii mele îi veneai ca o zeghe,

mâinii mele îi veneai ca o cătușe,

ochiului meu, ca o secure de lumină,

înverșunării mele cărunte

un păcătos bumerang.

era-n zadar, căci tu

mie nu îmi mai veneai.

eu, curentat de iubire

aproape inexplicabil –

tu, înger îmbrăcat într-un fulger

pe cerul altui saltimbanc.

Idee în alb

Iată-mă

sprijinit într-o altă aripă

ce a uitat să crească până la capăt

- căci, nu-i așa, îngeri perfecți nu

puteam să fim, nu –

chiar dacă ne-am fi dat peste cap

în loc de a ne naște

Cântec de alergare prin ceață

În coadă de fluture sau

în coadă de pește, tot

mi se va liorpăi sufletul.

când voi sta la coadă pentru nemurire,

toate cozile vor fi înnodate între ele

în afară doar de cozile câinilor

comete cenușii sub-

țiri sub

cerul ca o botniță

- câine, Doamne, câine

fă-mă, să pescuiesc din nemurire un

gram

și-n vârful cozii să o flutur,

pân-o destram!

ham!

Cântec pentru albă-ca-zăpada

Eram pitic albastru, dragă. pentru tine

fluieram din os de cangur sur.

ouă de comori erau atunci pe lume

și ouă de minuni și ouă de zei.

pe tine cine te-a clocit, din oul – cui ?

spaima turmelor de greieri erai, și eram

-

lună plină scăldată în trifoi, ție

îți închinau strigoii rugăciune.

crăpau de ciudă zei, crăpau minuni de

râsul lumii

crăpau comori de cât dospea în ele aur,

între basm de ceară și adevăr de gumă

am fost pitic îndrăgostit, cu capul până

în nori.

Daniel Marian (n. 20 octombrie 1969, Deva): A publicat poezie și cronică literară în revistele literare: Tribuna, Vatra, Oglinda literară, Steaua, Orizont, SLAST, Ramuri, Ardealul literar - artistic, Opinii culturale, Luceafărul, Noua Provincia Corvina, Constelații Diamantine, ProSaeculum, Fereastra, Algoritm literar, Impact cultural, Impact, Semne, Singur, Dăruiri literare, Sintagme literare, Citadela,  Boema, Salonul literar, Banchetul, Spaţii culturale, Dunărea de Jos, TopLITERA, Feed Back, eCreator, Confluențe literare, Meridianul cultural românesc, Spontan, Actualitatea literară, Lumină Lină (SUA), Observatorul (Canada), Destine literare (Canada), Onyx (Irlanda),  Zemra Sqhiptare (Anglia), Gazeta Nacional (Albania), Bota Sot (Elveţia), Alchemia (Israel); Generación Abierta (Argentina) ş.a. Daniel Marian este membru al Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Alba - Hunedoara)

Apariții editoriale:

Căpiță de fluturi, îngerii mei (poezie, 2011)

O bibliotecă pentru balansoarul meu (cronică literară, vol. 1 – 2012, vol. 2, vol. 3 – 2013, vol. 4 – 2014, vol. 5 – 2015, vol. 6 – 2015, vol. 7, vol. 8 – 2016, vol. 9, vol. 10 –  2017)

Harem de cuvinte (poezie, 2014)

Penumbra peniţei (poezie, 2014)

AmfetaFizica (poezie, 2014)

Pi (poezie, 2014)

Cele 21 care sunt 31 (Die 21 die 31 sind / The 21 That Are 3, poezie, 2014)

Nu vreau să intru în secolul 13 – 14 (poezie, 2014, împreună cu Isabela Nicoară)

Din firescul sublimului – Înverșunare între elitele etilismului (poezie, 2014, împreună cu Isabela Nicoară)

Licență pentru zbor interior (poezie, 2014, împreună cu Isabela Nicoară)

Întâmpinarea de ce sau cruda întâmplare (poezie, 2015, împreună cu Isabela Nicoară)

Cele 21 care sunt 31 (Die 21 die 31 sind / Les 21 qui sont 31, poezie, 2015)

Căile de acces ale inimii încrucișate (poezie, 2015)

Adică iată-mă într-un sfârșit în (poezie, 2015)

Îndoiala în din spre turbare (poezie, 2015)

Cele 21 care sunt 31 (poezie, 2015)

Pași mărunți în repezeala minții (poezie, 2015)

Cod-Ana are mere (poezie, 2015)

Scurt-metraj după vise (poezie, 2016)

Al 69-lea anotimp (poezie, 2016)

Pasărea Kiwi și cangur șoptit (poezie, 2016)

Buna întâmplare. Aproape. Zborul desăvârșit (poezie, 2016)

Când cuvintele pot deveni chiar fluturi (poezie, 2016)

Ambrozie și Nectar (poezie, 2016)

Turbarea Tăcerii (poezie, 2016)

In(de)cizie în albastru verde căprui (poezie,  2017)

@ (poezie, 2017)

@2 (poezie,  2017)

Deoarece (poezie, 2017)

Planeta Alina (poezie, 2017)

Cu zimți fără zimți printre zimți scrâșniniiind (poezie, 2017)

De serviciu la tânăra nemurire (poezie, 2017)

insomnia împăiată (poezie,  2017)

Somnambul în pod (poezie, 2017)

Fabrica de nervi (jurnalism, 2015)

Există viață după Facebook? (conversații, 2012)

Astfel și Altfel (anthologie, 2016)

Lumea de la capăt (poezie, 2016)

Exercițiul atacurilor de panică (poezie, 2022)

Pagina Facebook: Daniel Marian

Copyright © 2017 Daniel Marian

Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.