OANA ADRIANA ALEXANDRESCU – LACRIMI DE TRANDAFIR
La doar câteva luni de la lansarea volumului de debut – Ecoul din suflet – Oana Adriana Alexandrescu a publicat zilele acestea la editura "Salonul literar" cel de al doilea volum de poezie: Lacrimi de trandafir.
Suflet desculț
Desculț mi-ai fost tu suflete, nebune
Rănitu-ți-ai la sânge talpa goală
Ai pribegit stingher prin astă lume
Și-ai plâns lovit de-a vieții grea
povară!
Ai preschimbat durerile în pietre
Ce ți-au distrus în timp mersul și visul
Of suflete, chiar nimeni nu te crede?!
Cât de departe-ți este Paradisul?..
De-ai sângerat..te-ai șters cum ai putut
Căci n-ai găsit vreun sprijin sau vreo
cale
Să spui cuiva..prin câte ai trecut
Sau cât te-au usturat tălpile goale..
Acum, când videcarea îți surâde
Și ți-ai găsit un leac să-ți fie bine
Zâmbește suflete și nu îți mai ascunde
Piciorul gol..cu cicatrici infime!!!
Mă plimb azi printre cuvinte..
Mă plimb azi printre cuvinte tălmăcind
noi înțelesuri
Port cu mine amintirea unui grai
nepământesc
Am atins toți heruvimii, mi i-am
îmbrăcat în versuri
Totu-i tânăr încă-n suflet..deși eu
îmbătrânesc!
Mă trag clipele haotic spre un țărm al
veșniciei
Nu-mi dau seama când și unde..trupul am
să-l părăsesc
Dar tot mai am timp de-o slovă și de-o
odă bucuriei
Dezgolindu-mi gândul tainic..nemurirea
mi-o cerșesc!
De-aș fi doar o umbră sumbră rău m-ar mai răni lumina..
Căci în cuibul minții mele vechi imagini
licăresc
Am să îmi dezbrac cuvântul căutând în
rimă vina
Și în timpul ce-mi rămâne..voi trăi doar
să iubesc!
Plânge-m-aș
Plânge-m-aș de tine, viață.. plânge-m-aș de traiul meu
Dar cui Doamne?! Că sunt oameni mult mai
încercați la greu...
Plânge-m-aș de tine, lume că nu ai timp
să mă vezi
Nu-mi vezi lacrima, surâsul..nu ai cum
să-mi spui ce crezi...
Plânge-m-aș de tine, clipă..că prea
treci cum trece vântul..
Îmi înneci în ochi amarul și-mi
răstălmăcești cuvântul..
Plânge-m-aș de mine, Doamne că n-am fost
cum aș fi vrut
Și am rătăcit ca umbra unei frunze..pe
Pământ!
Ce-am lăsat în urmă?!..Gânduri...ce-or
sfârși-ntr-un colț uitate
Plânge-m-aș că nu am vreme să-mi șterg
lacrimile toate!..
Citește mai multe poezii aici: OANA ADRIANA ALEXANDRESCU
Citește mai multe poezii aici: OANA ADRIANA ALEXANDRESCU
Oana Adriana Alexandrescu, foarte admirată pentru versurile sale pe rețelele de
socializare, are o exprimare sinceră, directă și, desigur, un farmec special.
Temele și motivele poeziei sunt foarte diverse: sărăcia, iubirea cu toate formele sale (pentru mamă,
frate, iubit, locuri dragi etc.), prietenia, credința, copilăria, tinerețea,
minciuna, singurătatea, moartea, cotidianul etc. Poezia sa e lipsită de orice
artificialitate și astfel descoperim o tandrețe a privirii și a sufletului,
care ne dezvăluie atât partea întunecată a vieții, cât și zilele senine și
plăcute omului.
Chiar dacă este doar la a doua carte,
scriitoarea are o exprimare concisă, tonul poeziei este, de cele mai multe ori,
grav pentru că și temele abordate sunt la fel de grave. Cotidianul, în
prezentarea poetei, nu este deloc idilic, nu sunt atenuate asperitățile
realității pentru că ea își asumă statutul de conștiință a celor pentru care
scrie și, într-un fel, luptă. Cred în poezia Oanei și în Destinul ei
artistic! (Culiță Ioan Ușurelu – redactor șef al revistei “Salonul
literar”)
Copyright © 2017 Oana Adriana Alexandrescu
Utilizarea integrală sau
parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
Leave a Comment