IONUȚ ȚENE

 

Poetul e firul de iarbă

Inima sa rândunică în bătaia șoimului
Și dealurile verzi și-au făcut cuib în ochiul munților

Poetul e frunza căzută în pădure
cu ploaia rece de toamnă
Și aisberg frământat de oceane
cum tânăra fată de prima iubire

Poetul e naufragiatul pe Atlandida
iar privirea lui savană unde aleargă leii uitarea

Odiseia

Cuțitul în inimă seduce singurătatea mării
Din valuri scăldate de vremuri
Ulise rătăcește inima spre cărarea Penelopei
Corabia deșertului eșuată în dorință

Vântul zbate ghearele iubirii
Leoaică înfometată
de prea repede și încercată uitare

Tranșat de întrebări aspre
bărbatul se lasă sfâșiat de părăsiri și păsări

De brațele acelei caracatițe a indiferenței
rătăcită la poluri încremenite
În apele calde ale seninului stors de limpezirea
Lacrimei

Distopie

Suntem patrioții garanției fără patrie
Această frumoasă părăsită a străbunilor ei

A fost pusă de vânzare la târgul leproșilor
A rămas doar apa sălcie de colonie
care bea cu sete ultimii sezonieri ai absurdului
Singura moștenire lăsată acestor sclavi de stăpâni
să biciuiască speranța
care ne-au furat-o la schimb cu apocalipsa

Devenim termometre ce măsoară febra roboților
Rămășag pentru singurul orb surd și șchiop dezmoștenit
să asculte cântecul lugubru al lupilor
în fața țării sfâșiate de pradă

Sorginte

Aripa timpului trece pasăre pe lângă inimă
Niciun înger nu mai vrea să soarbă fântâna secată de melancolia muntelui

Doar omul singur construiește castele de nisip din oasele risipite ale semenilor
Când iubirea seacă setea izvorului ascuns în pădure
Atunci razele soarelui se lasă atinse de umbră şi rădăcini

Ploaie de primăvară

Vezi cum plouă primăvara în oraș

când vremea se usucă pe picioare
când picurii îmbrățișează pupilele dragostei
și torente grăbite trec strada spre tine

Vezi cum stropii vorbesc în cuvinte încrucișate
cu șoapte, buze și întrebări despre mirare

Plouă în ropote de melancolie peste metropolă
și îndrăgostiții aleargă trecerile de pietoni ale verbelor
iar cafelele beau singurătatea pe terasele umede
cu picioare lungi

Vezi cum plouă cu bătăile inimii în bătrânul burg
iar seara privește ochii de felină șuvițele de apă
ce împletesc fețele femeilor îndrăgostite
doar de tunete și fulgere

Vezi cum primăvara își face cuib în oraș
și picăturile de ploaie își întind aripile de puf
spre curcubeul unui mărțișor din pieptuld oamnelor
tare și ascuțit cum vârful de munte pentru vulturi

La vânare de fluturi

A ieșit soarele și s-a topit luna

A răsărit noaptea și a cinat dimineața
Numai tu singura floare de cireș pe creanga visului
Cântă și tulbură trubaduriiî n drum spre cetățile
legate cu piatră și iubire

A ieșit soarele și ochii sunt mărgele în pocalul dragostei
și vinul negru nu mai termină izvorul

În crama orașului s-au adunat toate serile pârjolite de foc

și strada pustie cântă ultima romanță a toamnei
iar căderile frunzelor sunt note muzicale
Simfonie năvalnică buzele tale umede

A ieșit soarele și dimineața spală zăpada cu obrazul alb
Caii aleargă tramvaiele dorinței înspre stepa cartierului

unde promisiunile uscă primele picături de ploaie
unde inocența aleargă să vâneze fluturi în stomac

Departe se aude un cântec de tobe barbar

Poetul și Revoluția

Poetul și-a scos pistolul de plastic

A tras cu mulțimea primul jet de apă la gura țevii

Oamenii au devenit picături de ploaie
Iar șoseaua izvor cristalin ce urcă obosit muntele

Poetul a scos o garoafă, pe post de grenadă
din cel mai roșu sânge al poporului său
o sinceră explozie de iubire

Vocile treceau în cadență pel ângă Poet
într-o liniște de fanfară militară

Poetul a deschis buzele de zmeură fragedă
Și raze de soare îi ieșeau printre cuvintele leneșe

Gândurile Efebului sunt greieri iar metaforele
serenade de licurici ce îmbracă noaptea

din basmele cu Ali Baba

Revoluția s-a ridicat de pe bancă și a plecat
cum femeia coaptă din patul amantului părăsit
iar sfârcurile s-au înțepenit de laptele înțelepciunii

Poetul refuză singurătatea Adevărului
în strada rece ce i-a dat papucii Revoluției

Și tăcerea a luat chipul suav al amintirii
Și mărul roșu mușcă cu foc buzele iubitei

Viața Poetului este o noapte de dragoste ratată cu Revoluția

Ionuț Țene (Ioan Vasile Țene, n. 23 februarie 1972, Drăgăşani, Vâlcea): Absolvent al Liceului “Ady-Șincai” din Cluj-Napoca, licențiat al Facultății de Istorie din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, absolvent al cursurilor de Master în Istoria Contemporană şi Relaţii Internaţionale (organizate de Universitatea “Babeş-Bolyai”), de Master în „Dreptul Muncii” (organizate de Universitatea “Bogdan Vodă”, Cluj-Napoca), al Cursului de administraţie locală (Odense, Danemarca, 2001). Ionuț Țene este doctor în istorie (la Universitatea “Babeş-Bolyai”, cu teza: “Clujul Universitar 1944-1948”, coordonator prof. univ. dr. Doru Radosov) și absolvent al cursurilor Post Doctorale (cu tema: “Clujul Universitar în perioada comunistă: 1959 - 1989”). A publicat articole şi poezii în Cele Trei Crişuri, Puncte Cardinale, Al Cincilea Anotimp, Magazin Istoric, Tribuna Ardealului, Apostrof, Curierul Primăriei Cluj Napoca, Dreptatea, Zalmoxis, Noesis, Steaua, Tribuna, AIO Cluj, Napoca News, Jurnalul Românesc (Viena), Agora, Observator (Toronto) ș.a. Ionuț Țene a activat ca director editorial la NapocaNews.ro, redactor /colaborator la Jurnalul Românesc (Viena), vicepreședinte al Societății Culturale Zalmoxis (între anii 1991 și 1996), președinte al Fundației Culturale Sarmisegetuza (din 1997), membru fondator al Ligii Scriitorilor din România (2006). Ionuț Țene este membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj.

Cărţi publicate:

Bal ca-n iad (versuri, Editura Zalmoxis, Cluj-Napoca, 1993)
Roși de lună (versuri, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1997)
De izvoare (versuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999)
Manifestaţii studențești anticomuniste la Cluj în 1946 (istorie, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999)
Suflet dac (versuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001)
Reflecții critice despre o Teologie a Istoriei (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001)
Capitala în Ardeal (eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002)
Cronici de istorie românească (istorie, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2003)
Poezia noastră cea de toate zilele (critică literară, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004)
Viața mea, clipele (versuri, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007)
Clujul Universitar, 1944 – 1948 (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008)
Biografii Universitare Clujene. Mărturii orale (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013)
Contra Curentului (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015)
Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2016)
Ridurile pietrei (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2018)

Copyright © 2021 Ionuț Țene (Ioan Vasile Țene)
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.