BAKI YMERI
Poem pufos
Revoluţia se face
În numele unui ideal pufos
Într-o legalitate pufoasă.
Lupta miroase a moarte pufoasă
Şi iubitei mele i-se înmoaie picioarele
După o bătălie pufoasă.
Fericirea devine o realitate pufoasă
În aşternutul pufos.
Până aici e totul simplu
Ca într-un roman.
Fericirea începe
Când se deschide Poarta Raiului
Pentru un vulcan setos
Ca o surpriză pufoasă
Şi foarte pofticioasă.
Cântec
Spune-mi, Andreea,
Maică-ta cu ce te-a alăptat,
În ce odăi te-a înfăşat
De miroşi atât de frumos
A trup legănat
Şi a dulcii mângâieri?
De unde oare furi pofta
Pe care ţi-o simt
Pe sânul amar sărutat
De norul descopciat
La cămaşa lui de bumbac?
Buzele tale sunt fragi?
Vai, Andrea,
La amiază când a fulgerat,
De la fulger s-au înmiresmat.
Album
Au venit amintirile
Pe corabia nebunilor
Şi mă-ntreabă
Doamne
De ce se tem
Pictorii de culori,
Poeţii de cuvinte
Şi curvele de frica
Să nu fie prinse
Cu picioarele întinse
Pradă
Nu ştiu ce o fi gândit
Dumnezeu
Despre păcatele mele
Din nou mi-a trimis
O femeie cu chip îngeresc
Ce faci acolo, m-a întrebat
Neştiind că eu scriam deja despre ea
Chiar dacă nu ştiam că ea va veni
Cu chip îngeresc
Ce o fi crezând Dumnezeu
Despre păcatele mele
Veşmintele ei aruncate-ntr-o parte –
Inconştienţa mea
Pradă întunericului
Notă de plată
Prietenii mei
Aveau o mulţime
De lipsuri.
Lipsa de apă,
Lipsa de aer,
Lipsa de foc,
Lipsa de pâine,
Lipsa de dragoste,
Lipsa de viaţă...
Lista de bucate
Mai poate suporta încă
O abundenţă de lipsuri.
Dar, aşa cum se-ntâmplă
Prin restaurante de lux,
Totul a fost plătit
Până la ultimul şfanţ.
Meditație
Cine oare a zis
Că rugăciunea nu-i
Sfântă cântare a Logosului,
Linişte a amurgului
Şi a clarităţii mentale?
Cine oare a zis
Că trecutul este un cadavru,
Prezentul o mare minciună
Iar viitorul o-nchipuire?
Cine oare a zis
Că timpul nu există
Şi că el totuşi
Ne va înghiţi?
Cine oare a zis
Că forma e goală
Şi golul e forma
Iar cel mai bun viitor
E prezentul?
Alături de Floarea însângerată
Eu cresc arzând.
Ars Poetica
Mă-ntrec pe mine însumi mergând.
Respirând aud
O sonoritate astrală
Bătându-mi în tâmple.
Mă trezesc murmurând:
Suntem fraţi
Încă din antice vremuri:
Mereu atacaţi,
Mereu înşelaţi,
Mereu jefuiţi şi răniţi
Mamele noastre-ntocmesc
Zi de zi un dicţionar traco-tragic
Cu ierburi de leac,
În vreme ce eu
Cu mine însumi vorbesc
Despre democraţia miresmelor
Şi cetăţi scufundate.
Baki Ymeri (n. 1 august 1948, Şipkoviţa, Macedonia de
Nord/ România): Poet, eseist, traducător, ziarist.
A absolvit Facultatea de Filozofie (limba şi literatura albaneză), Universitatea
din Priştina. A urmat cursuri de specializare în limba română la universităţile
din Viena şi Bucureşti; este doctorand al Universităţii din Bucureşti. Baki
Ymeri a publicat zeci de articole despre
viaţa aromânilor, a românilor şi a albanezilor din fosta Jugoslavie. A tradus
și a publicat în diverse reviste literare, selecții din lirica a peste 100 de
poeți albanezi în limba română și a peste 100 de poeți români în limba
albaneză. De asemenea a tradus în albaneză, macedoneană şi slovenă selecţii din
zeci de istorici români. Baki Ymeri este membru al Uniunii Scriitorilor din
România; membru al Uniunii Traducătorilor din Macedonia de Nord;
membru al Uniunii Scriitorilor din Kosovo. Pentru activitatea sa
culturală şi publicistică, a fost nominalizat, de către Institutul
Biografic American, Omul Anului 2001. Baki Ymeri este laureat al
mai multor premii naționale și internaționale. Despre el au scris elogios: Marin
Sorescu, Alex. Ştefănescu, Carolina Ilica, Octavian Soviany, Hristu
Cândroveanu, Marin Codreanu, Florentin Popescu, Luan Topciu etc. Marin
Sorescu îl considera „un bun român după mamă“ şi „un bun albanez
după tată“.
A tradus şi publicat în limba
albaneză volumele:
Nichita Stănescu, Expozitë ë të palindurve/Expoziţia celor nenăscuţi (Priştina, Kosovo, 1986); Anghel Dumbrăveanu, Kënga e
mullibardhës/Cântecul sturzului (Skopje, 1986); Slavko Almăjan,
Xhuxhmaxhuxhët ha-muan të rriten/Piticii au uitat să crească (Priştina,
1989); Marin Sorescu, Eja të ta them një fialë/Vino să-ţi spun un cuvânt (Priştina,
1990); Carolina Ilica, Duke dashur në fshehtësi/Iubind în taină (Pogradec,
2004).
A tradus şi publicat în limba română volumele:
Halil Hageosai, Umbra cuvintelor/ Hija e ëndrrave (Bucureşti, 2004); Sali Bashota, Exilul sufletului/ Ekzili i shpirtit
(MLR, Bucureşti, 2004); Ibrahim Kadriu, N-a rămas timp pentru sărbători/
S’mbet kohë për kremte (Bucureşti, 2005).
A tradus și a publicat, în ediții bilingve, volume de:
Marius Chelaru, Ion Deaconescu, Xhemile Aliu, Theodor Capidan, Ioana
Lăpuăneanu, Luan Maloku, Mariana Grigore, Alexandru Cristian Miloș, Vilhelme
Vranari Haxhiraj, Rodica Fercana, Burhanedin Xhemaili, Camelia Radulian,
Gheorghe Mizgan, Florica Bud, Luan Kurti etc.
Bibliografie:
Kaltrina (ediţie bilingvă, albaneză-română, ditura
Kriterion, Bucureşti, 1994); Dardania (ediţie bilingvă, albaneză-română,
Editura Deliana, Bucureşti, 1999); Zjarr i Shenjtë/ Foc Sacru (Tetovo,
R. Macedonia, 2001); Lumina Dardaniei (Editura Muzeul Literaturii
Române, București, 2004), Iadul drumului spre Rai (Editura Academiei
Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2005), Poeme pufoase (Opera
Omnia, TipoMoldova, Iași, 2011), Poezi dashurie/ Poeme de dragoste (Editura
Asdreni, Skopie, 2015), Mbreteria e fjalëve/ Regatul cuvintelor (Editura
Amanda Edit, București, 2017), Busola inimii (Editura Pentru Literatură și
Artă, Chișinău, 2018).
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai
cu acordul autorului.
Postări
Leave a Comment