MĂDĂLINA BĂRBULESCU
















Vălul facerii

Sufletul meu are margini.
E ca o întreagă lume străjuită,
când răsare, de Zidul Plângerii,
iar când apune, de stâlpii lapidării, din Mecca.
În miezul lui, se înalță Yggdrasil,
a cărui coroană se revarsă, îmbrăcându-l
într-un văl al facerii de alte suflete –
unul născându-se dintr-altul
și toate, tribut dumnezeilor din mine.
Sufletul meu vânează vulturi mâncători
de alte suflete, în oglinzi,
în ape line și adânci,
în ochii lepădați de credință,
chiar și în seninul din moarte.
Sufletul meu răstignește șerpii înnodați
la capetele vieților netrăite,
pe cei care se fac punte între
cercurile dantești și Omul lui Da Vinci.
Și atunci, mă întreb:
ce caută la rădăcină mea
vulturii aceștia mâncători de alte suflete,
șerpii pe care i-am răstignit între margini,
când sufletul meu pune suflet în pieptul tău
și în pieptul celor asemeni ție,
ca să vă puteți naște pe de-a-ntregul?


Iubirea asta a mea, emirateză perlă

Vei simți tu, oare, cel de nicăieri,
cât de pribeag îmi este gândul beduin?
Și vei simți tu, oare, cel dintotdeauna,
că sufletul îmi este pictat și el cu henna?
Și că nuntirea lui c-un rol de vodevil
e tocmai cazna cruntă de a-ți iubi tăcerea?
Ști-vei tu vreodată că truda-mi hărăzită,
în trecerea-i prin dune de aur istovit,
purcede-al său alai, tânjind chiar mângâierea
de a-și găsi-n Safari califul emerit?
Că eu, neobrăzata, voi toropi deșertul,
iar simțul lui păgân îl pun la cingătoare
și-asemeni unei cobre, regal unduiesc trupul,
tânjind batista mov; simți-vei atunci oare?

Iubirea asta a mea ca un hijab ce-mi prinde
în legea lui chiar vrerea...
Iubirea asta a mea, emirateză perlă,
pierdută pe o urmă a celui fără chip…
Mă tem că va sfârși ocnașă-n lampa lumii,
ca ochii lui Oedip!


Grafie pe cord

„Aquila non capitmuscas!”,
mi-ai șoptit proscris și rainic,
la răscrucea de nisipuri,
așternută pe nevoi,
condamnându-mi inocența
să se dea la schimb pe dunga
unor amnezice veacuri
și-a iubirii dintre noi.
Nu aveam să știu c-afectul,
într-un strai insomniac,
mă va biciui, cum valu-și
bate pneuma-n caiac;
sau că din opacul minții
vor rodi iluminări, înălțându-se
pe stâlpul revolutelor schimbări.

Pisica cu nouă cozi
mi-ai înfășurat de gleznă,
mi-ai înveninat cuprinsul
lumii, stors la-ncheieturi,
să mă bat cu Dumnezeii
ce ne-au adâncit în beznă,
răstignindu-ne iubirea
pe canonul din scripturi.

Mi-ai legat riali în plete,
să-mi pot vămui trezirea,
când felonul de regrete
îl voi fi îngenuncheat,
să îmi pot purta conștiința
prin păgânele versete
ale dezlegării noastre,
în lumina din păcat.

Mi-amintești de ochii-mi magici
ce îți tremurau în palme,
pentru evul lor de eres
tu sacrificai ghiauri, să îi poți lega
cu panglici de întreaga-ți bărbăție
și de-a inimii grafie,
ca pe doi devoți mauri.

Mi-amintesc cum călăream,
desculță fiind de nocturne,
doar cu frenezia vieții ce-o purtam
pe post de șa, așteptând în zori isonul
lemnului bătrân din gurne,
să te am pe veci al meu,
să mai fiu o dată a ta.

Iar acum, îți sunt femeia ce-a robit
disimulări, Harapi Negri și cadâne;
cu-ale minții mele grâne
ți-am însămânțat iubirea
pe-o moschee de trufii.
Noi ne-am regăsit, iubite,
simultan nefericirea;
mai condamnă-mi inocența
la surghiun, căci vreau să-mi fii...


În seraiul păscut de coroane

Când îmi intri în suflet, descalță-te de întuneric,
așa cum un eunuc se descalță de lume,
iar când pleci, lasă-mi inima deschisă,
ca universul să ne vadă cu alți ochi.
Căci, ție, ultimul iubit din seraiul păscut de coroane,
îți las ca tribut ultimul salāt în care te-am pretins.
Iubirea nu are ulemale, mi-am zis, are doar pricini,
prohibiții și poate chiar... moarte;
întâia moarte din seraiul păscut de coroane!
Nu știu ce să fac... zorile sunt sparte.
Mai bine, spune-mi tu, iubire,
să las în testament jungherul pentru tine?


Mădălina Bărbulescu(n. 9 mai 1989): Și-a petrecut copilăria pe meleagurile bucolice din satul Cârstănești, comuna Oteșani, județul Vâlcea. A absolvit profilul de filologie, în cadrul Grupului Școlar „Constantin Brâncoveanu” din Horezu, unde și-a desăvârșit apetența pentru creație și frumos. A urmat cursurile Facultății de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Universității din Sibiu, precum și ale Facultății de Litere din cadrul Universității din Pitești (ulterior a susținut studii masterale în ambele domenii). În anul 2014 a debutat literar în revista Cultura Ars Mundi și a devenit membru al Societăți Culturale „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea (din 2018 fiind vicepreședinte al acesteia). Este, de asemenea, membru în Cercul Literar de la Cluj, Cenaclul Poetic Schenk, Clubul Qpoem – atelier poetic ș.a. Scrie poezie, proză scurtă, articole științifice, cronică literară și eseistică. A realizat corectura câtorva volume: Ursulețul de pluș – Daniela Tiger (proză scurtă), Dialog frapant cu fâșiile – Andrada Badea (poezie), Noaptea, și tăcerea strigă – Nicu Cismaru (poezie), Nestemate – Tatian Miuță (poezie), Antologia Societății Culturale „Anton Pann(2017), Antologia Societății Culturale „Anton Pann” (2018). A publicat în revistele literare: Poezia (Iași), Caiete Silvane (Zalău), Banchetul (Petroșani), Sintagme literare (Timiș), eCreator (Baia Mare), Cultura Vâlceană, Povestea Vorbii, Anton Pann, Forum V., Cultura Ars Mundi, Memoria Slovelor, Vitralii Culturale (Râmnicu Vâlcea), Apollon  (București), Literatura de azi (București), Cenaclul de la Păltiniș (Sibiu), OltArt (Slatina), Glasul Iubirii (Curtea de Argeș), Singur, Mirajul Oltului (Călimănești). De asemenea, versurile Mădălinei Bărbulescu au fost publicate în ziarele Radio metafora (SUA) și Linia1 (Slatina) precum și pe site-urile de creație literară: Confluențe Literare, literaturitate.ro, bel-esprit.ro, observatorul.com (Toronto, Canada), Cercul Literar de la Cluj, Cenaclul Poetic Schenk, Clubul Qpoem ș.a.

Creațiile literare ale Mădălinei Bărbulescu au fost incluse în antologiile: Cercul Poeților (vol.3), Primăvara, Vara, Toamna și în antologia poetică de dragoste Fiori de Taină (alcătuite de Puiu Răducan), Antologiile Societății Culturale „Anton Pann”, Popasuri Scriitoricești pe Olt și Olteț III coordonată de Prof. Univ. Dr. la Universitatea din New Mexico, Florentin Smarandache), Lacrima dragostei, Vara cuvântului (coordonate de d-l Romeo Roșiianu), Serile la Brădiceni (coordonată de prof. Ion Popescu Brădiceni, Târgu-Jiu), Buletinul Sesiunii Studenților și Masteranzilor Filologi (Nr. 1/2016, Alba Iulia); este coautor al antologiei de poezie Monede și Monade.

Premii:

Premiul I (la Sesiunea de comunicări științifice, Facultatea de Litere a Universității din Pitești, Proiectări imagistice ale Sinelui în opera eminesciană, 2015);
Mențiune (cu proza Iselin, la Secțiunea Proză scurtă a Concursului internațional de poezie și proză scurtă Memoria Slovelor” organizat de Liga Scriitorilor Români, ediția I, 2015);
Premiul III (cu eseul Cele două Adevăruri, la Secțiunea Eseu a Concursului internațional „Memoria Slovelor” organizat de Liga Scriitorilor Români, ediția II-a, 2016);
Premiul I (la concursul de creație al Societății Culturale „Anton Pann”, 2018).

Copyright © 2019 Mădălina Bărbulescu
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Un produs Blogger.