CONSTANTIN BIDULESCU
În perimetrul vieţii sunt steaua
căzătoare
Şi-o diagonală lungă în care-mi pierd
vigoarea.
În ceasurile nopţii visez la o
schimbare,
La teama că de mâine apare renunţarea.
În unghiul meu obtuz, corabie-s pe mare,
Când în furtuni mai aspre începe disperarea,
În perimetrul vieţii sunt steaua
căzătoare
Şi-o diagonală lungă în care-mi pierd
vigoarea.
Sunt ca triunghiu-n care, tot mai dispar
vapoare,
Un loc spre altă lume când nu mai ai
salvarea.
Dar cercului trăirii, de azi voi da culoare,
Şi-am să cobor în bernă tristeţea,
resemnarea.
În perimetrul vieţii sunt steaua
urcătoare.
Lacrima de dor
Când picură o lacrimă de dor
Ea mâna ţi-o atinge cu-n sărut,
Va aminti de clipele ce zbor
Cu temeri şi speranţe din trecut.
Iar gândul către tine-i călător,
Pe crengi de vise legănat tăcut.
Când picură o lacrimă de dor
Ea mâna ţi-o atinge cu-n sărut.
De-ai fi o apă eu ţi-aş fi izvor,
De-ai fi un vizitiu m-aş face cnut,
De ai păşi aş vrea să fiu covor,
Sub talpa ta va fi cel mai plăcut,
Când picură o lacrimă de dor.
Poetul în toamnă
Nu va mai scrie versuri să îşi aline
dorul,
E toamnă rece-n juru-i şi-i sufletul
pustiu,
Iar ploaia bate-n geamuri şi tot mai
negru-i norul,
Se-ntunecă devreme şi ceru-i fumuriu.
Şi vântul se-nteţeşte şi-i tot mai trist
decorul,
Copacul din grădină, acum e arămiu,
Nu va mai scrie versuri să îşi aline
dorul,
E toamnă rece-n juru-i şi-i sufletul
pustiu.
Şi frunze spulberate se-ntind precum
covorul,
Dar când iubirea-i bate în uşă mai
târziu,
Şuvoi de versuri caste îşi vor găsi
izvorul,
Iar lângă-a sa iubită şi ceru-i siniliu.
Şi va mai scrie versuri ce proslăvesc
amorul.
Catrene epigramatice:
Întrebare şi răspuns
Ce e o ciocănitoare?
Un amic m-a întrebat.
Este o privighetoare
După ce s-a măritat.
Mirare
Abia te-ai însurat, dragă Anton,
Şi iar coşi nasturi singur la palton?
E drept, am spus adio burlăciei,
Dar acest palton este-al... soţiei.
Speranţa e în tineri
Sper să schimbe astă ţară,
Să scăpăm de supărări.
Şi într-adevăr, o schimbă,
Dar... cu multe alte ţări.
“Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou”
Proverbu-i depăşit
Şi are alt sfârşit:
“Cine fură doar un ou…
E un bou”.
Şi Păstorel poate fi depăşit
Pe Păstorel nu-i greu să-ntreci,
Asta este, vrei nu vrei,
El a trăit ani şaptezeci,
Deja l-am depăşit cu trei.
Constantin Bidulescu (73 de ani, profesor de matematică, pensionar): Am fost 42 de ani profesor de liceu în Ploieşti şi judeţ,
iar după pensionare am început să am preocupări literare (cam de aproximativ
cinci ani). Am început cu epigrame şi cu poezii umoristice. Locuiesc în
Ploieşti.
Premii:
Premiul I la Concursul de rondeluri
organizat de site-ul Negru pe alb
Un premiu I şi un premiu II la Concursul
de epigrame organizat de site-ul Negru pe alb
Menţiune la Concursul literar
internaţional de poezie şi proză “Magia sărbătorilor de iarnă”
Texte publicate
în antologiile:
Reverenţa
cuvintelor, Lira de foc, Revanşa cuvintelor, Primăvara metaforelor şi
Eternitatea unei emoţii, Constelaţia metaforei (ultimele 6 antologii editate de ASPRA), Limba noastră
cea română (Starpress 2014 și 2015), Antologia scriitorilor – Dor
românesc (Starpress, 2016), Magia sărbătorilor de iarnă, Paradigme
virtuale, Antologia poeţilor români contemporani din întreaga lume (ediţie
bilingvă româno – germană), Eminescu – geniu stelar, Antologie de...
râsoterapie, Antologie de poezie şi epigrame - Romeo şi Julieta la Mizil,
Antologie de umor negru… pe alb şi altele.
Volume publicate:
Ecouri târzii (epigrame, octograme, rondeluri şi parodii)
Consonanţe – Umor
Copyright © 2017 Constantin
Bidulescu
Utilizarea integrală sau parţială a
articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
Leave a Comment