MARA EMERRALDI
Mă
privea tăcut, pe furiş,
de după ram
cum creşteam din pământ
în verdele ierbii
legănată ori cântată
de vânt,
Soarele.
de după ram
cum creşteam din pământ
în verdele ierbii
legănată ori cântată
de vânt,
Soarele.
Ridicam
culoarea cicorii
pe-ntinsul senin,
zâmbind speriam norii,
ridicând neliniştea apei
pân' la pacea dintâi,
eu,
primeam drept răsplată
mângâieri tandre
a brațelor de aur...
îmi şoptea:
“mai rămâi”, „mai rămâi”,
Soarele.
pe-ntinsul senin,
zâmbind speriam norii,
ridicând neliniştea apei
pân' la pacea dintâi,
eu,
primeam drept răsplată
mângâieri tandre
a brațelor de aur...
îmi şoptea:
“mai rămâi”, „mai rămâi”,
Soarele.
Pierdută
plăcut în lumina de astru,
regăsitu-m-am
reflectată-n cuvântul ce sunt,
Scânteie.
regăsitu-m-am
reflectată-n cuvântul ce sunt,
Scânteie.
Basmul
florii de mac
Din
poala nopții s-a desprins un mac,
înroşit din râsu-i ridicat spre soare.
În roşul macului, azi, sufletu-mi îmbrac,
pe-a zilei cale presăra-voi magia de culoare.
înroşit din râsu-i ridicat spre soare.
În roşul macului, azi, sufletu-mi îmbrac,
pe-a zilei cale presăra-voi magia de culoare.
Basm
selenar - măsura cea de zâmbet,
ajunsă sângeriu când se revarsă-n zori.
Scriu timpul cu paşii vieții - umblet -
În fast de sărbătoare şi splendori.
ajunsă sângeriu când se revarsă-n zori.
Scriu timpul cu paşii vieții - umblet -
În fast de sărbătoare şi splendori.
De
drag slujitu-ți-am o viaț-al tău poem,
În valsul cerului dansat-am lin cu vântul
Mirare am fost poetului boem...
Arc peste timp-sprâncenă... eu, cuvântul.
În valsul cerului dansat-am lin cu vântul
Mirare am fost poetului boem...
Arc peste timp-sprâncenă... eu, cuvântul.
Un
mac - podoaba unei căni de lut.
Îți scriu
iubite
Eu
am să-ți scriu, iubite,
distanță de-un poem,
să rupem depărtarea,
cu flori de cer ce cad,
surâs de ploaie umed...
înfloreşte bogăția
de gânduri - o minune -
ce-aşterni peste smarald!
distanță de-un poem,
să rupem depărtarea,
cu flori de cer ce cad,
surâs de ploaie umed...
înfloreşte bogăția
de gânduri - o minune -
ce-aşterni peste smarald!
Îți
scriu, iubite, drag,
nectarul sfânt - iubirea,
cu-a macului culoare,
din amfore de lut
sorbi-voi...
beția-mi ca o mreajă
coboară-n cautarea
cuvântului
'nălțarea-ți din genune.
nectarul sfânt - iubirea,
cu-a macului culoare,
din amfore de lut
sorbi-voi...
beția-mi ca o mreajă
coboară-n cautarea
cuvântului
'nălțarea-ți din genune.
Am
să te rog, iubite,
în lacrima-mi ce cade
s-ascunzi nemarginirea
cu bucurii celeste...
sub sânu-mi stâng
aşeaz-o
fior de viață muzei
- o pheonix purpurie
ce zboru-şi odihneşte,
în pomi albiți de flori.
în lacrima-mi ce cade
s-ascunzi nemarginirea
cu bucurii celeste...
sub sânu-mi stâng
aşeaz-o
fior de viață muzei
- o pheonix purpurie
ce zboru-şi odihneşte,
în pomi albiți de flori.
Refren
Interzis
la blestem,
doar permis la iubire!
doar permis la iubire!
Toamna
s-o facem
primăvară în fire.
Firile noastre de om - curcubee.
Inimi ce cântă... cântu-i scânteie.
primăvară în fire.
Firile noastre de om - curcubee.
Inimi ce cântă... cântu-i scânteie.
Din
silaba, aceea... dintâi,
construim amândoi universuri.
Cu ochii de stele mângâi...
Palpez gându-ți, sensuri şi mersuri
a petalelor roze ce cad din Eden.
Eu vioară, tu flaut...
partitura-i refren:
construim amândoi universuri.
Cu ochii de stele mângâi...
Palpez gându-ți, sensuri şi mersuri
a petalelor roze ce cad din Eden.
Eu vioară, tu flaut...
partitura-i refren:
Doar
permis la iubire!
Interzis la blestem!
Interzis la blestem!
Mara Emerraldi (n. 24 august 1970, Piatra Neamț): "Scriu din suflet,
probabil de aceea sunt căutată de suflete și de publicații literare.
Blogul meu personal “METAMORFOZE”, în care sunt
surprinse diferite stări, împărtașite într-o formă plastic exprimate, pline de
metafore din care au luat viață cele două volume: „Petala de
mac” - editura „Editgraph” și “Metapherin”
- editura „Cetatea Doamnei”.
Copyright © 2017 Mara Emerraldi
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
Leave a Comment