NASTIA MUREȘAN - EU, LOCUL CU PĂSĂRI

 

geneză

începutul a fost o pasăre cu aripi de lut
trăgând pământul în sus.
cu fiecare înălţare în urma ei se-nfoiau singurătăţi
cu formă de arc.

fiecare înălţare lăsând urme de cuiburi
plutind.

pasărea cu aripi de lut ajunge să-nghită Lumina
dintr-o îmbrăţişare.

iubire la castel

într-una din vieţile mele anterioare
distilam otrăvuri de castel
păşeam dintr-o umbră în alta ferindu-mă de lilieci
tot pe atunci
tu erai un frumos trubadur prin Provence undeva
femei exotice mureau chircit
înainte să-ţi afle numele de botez

mai aproape de vremurile noastre într-o zi
îţi străluceau ochii într-un bazar oarecare
mie mi-a fost cel mai greu
de parcă mă născusem prea devreme
înainte să se desfacă Lumina
astfel am pierdut din vedere atunci
că vizavi se vindea ieftin primăvara
sau că într-un spaţiu recent abandonat
octombrie se stingea lăsând un bileţel

deodată  îmi dispăruseră toţi vecinii
de pe umerii lor o singurătate la scară cosmică
trecuse în mine


eu, locul cu păsări

locul în care te port s-a umplut de păsări
izbesc, mă desfac şi lasă pustiu
ies din mine grele şi triste
suind căi lichide
cu pliscurile lor găuresc cerul deschizând acolo fereastră
îmi umplu plămânii cu lumină cu întuneric


Lucie şi Manon desenează

şi scriu poezii

din casa lor răsare soarele

neconvingătoare într-o zi de joi
îmi beau ceaiul privind pe fereastră
peste noapte un vis cu dezordini primare
o femeie-n cărbune trecuse prin mine
rupându-mi din margini.
chiar, ce mai face cireşul tău
(riscând una din amintirile mele durabile)
tace şi-i plouă pe inimă
înălţat ca o turlă în irişii mei

foarte aproape de genunchi aerul
se încălzeşte ia forma palmelor tale
şi mi-i cuprinde
ai grijă de tine îmi spui

eu ascult lupii umblând cum iernile trec printre noi

apoi îţi lasă loc să pleci aerul
deschis ca o urnă Nepenthes.


cântec de seară

unde ţi-e trupul unde ţi-e lutul
femeie
mărul ochilor mei amfora palmelor mele
vino cu vinul la masă
e timp de-nserare în rai
şi strigă-mi pe nume tristeţea
să vină s-adoarmă în casă


spaima

aş fi sunat să te-ntreb se vede de-acolo
gândul meu înţelept
demascând toate minunile
curând vor fi legate la ochi puse la zid
astfel într-o duminică după-amiază numai bună pentru sieste
s-ar auzi ultimul marş funebru în parcul oraşului.
voiam să te sun şi să-ţi zic mi-e teamă
cât nu e prea târziu tu ascunde-mă
fereşte-mă de ochiul meu înţelept
eu încă purtând atât de vizibil
o stea cusută de inimă.

mi-era teamă voiam să te sun şi să-ţi zic
citeşte Vingt poemes d'amour sa vezi
ai putea iubi până la moarte dincolo
de toate invaziile de toate războaiele de guerilă
femeia aceasta în care mă transform.
dar era deja târziu zi de vineri
plecaseşi.


angoasele grădinarului

mă trezesc pe vârful dealului lui Megiddo
mă numesc Pământ Roşu şi sunt grădinar.
luni dimineaţă.

(dac-ai şti cum aştept lunea s-o tai din angoase
din biblioteci
să trag cearşaful de pe
iubita_mea_înainte_de_duş înainte_de_Estee_Lauder
să ne iubim pe Dilemele foşnitoare
în timp ce ea se extrage din R.E.M. şoptind
incoerenţe despre papillon-ul lui Patapievici, dandy-ism, etc, etc)

am ogorul meu femeia mea
pe nume Chayah
pledez în Agora pentru poliperspectivă, incoerenţă spaţială, temporală
din simplul motiv că vreau Lumea de 5 zile nu mai mult
şi în loc de week-end un cataclism
să mă arunce pe vârful dealului lui Megiddo.
în fiecare luni dimineaţă să mă trezesc cu femeia
pe genunchii mei, cu gura plină de cuvinte ca piatra,
ca mărul, ca roua.


Vestea

am plâns când am aflat că vei muri.
şi mi-am smuls veşmintele şi mi-am sfâşiat carnea.
am zis Doamne,
nu te teme pentru lucrarea Ta,
dar trebuie să moară, căci nu-l mai pot cuprinde.
apoi cu mâinile mele te-am dezvelit
te-am spălat, te-am învelit.
şi-am fugit să curăţ, să ard
urmele, semnele noastre amestecate.
am zis Doamne,
uite lumea ca la Început, ce loc mare și gol.


Citește aici mai multe poezii și profilul autoarei: Nastia Mureșan
Citește aici: Poeme derizorii, Femeia de sticlă


Copyright © 2025 Nastia Mureșan
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

---