GABRIEL GHERBĂLUȚĂ - SONETE

 

al Creatorului

din glod făcut-ai aur și din noroi lumină
și apele din pietre și munții din rășină
ai inventat cuvântul și mi l-ai dat drept cruce
iar eu pe veci drept scribul nu știu dacă-l pot duce

poez cu iz de urlet ți-am scrijelit în piele
ca să nu uiți vreodată de dorurile mele
și am rescris și marea și lună-n nor și vântul
căci robi Îți suntem Doamne și scribul și cuvântul

minune grea poezul – o rană dulce-n sânge
e zborul pescărușei ce din înalt se frânge
și nu-i rămâne urmă pe capătul de cer
decât un ochi o delta și un Iisus stingher

minune grea poezul – ca un cuvânt pe cruce
și tot către Golgota cărarea asta-l duce

al sirenei din acvariu 

coboară-ncet paingul pe raza cum o ață
trecută prin perdeaua de catifea greoaie
căzuți în somn ne pierdem bâjbâitori prin ceață
cu visurile-n palmă și răcoriți de ploaie

din somn îmi treci în sânge dresând leucocite
și biciuindu-mi simțuri ca să te văd fecioară
sălbatică brumhildă din culpe ispășite
te-abandonezi plăcerii la fel cum prima oară

te-am alungat din vise ca să îmi fii femeie
în carne și în oase o nouă magdalenă
să îți aprind în iriși fărâmă de scânteie
ademenit de tine micuța mea sirenă

degeaba de catargul absenței ne legăm
blestemele uitării în sânge le-necăm

al oraşului pustiu 

aş fi vrut să te plimb prin oraşul pustiu
când pe strada domnească doar un câine trecea
să citim împreună un sonet ce ţi-l scriu
la statuia lui cuza mort de-un veac şi ceva

aş fi vrut să-ţi arăt un castan înflorit
şi în braţe să-ţi pun liliac norocos
să muşcăm împreună din fructul oprit
punând cerul de sus peste steaua de jos

aş fi vrut să îţi dau luna toată din cer
şi silabă să-ţi dau din cuvântul iubesc
aş fi vrut e târziu – stau în noapte stingher
pe trotuare pustii umbrele se-nmulţesc

aş fi vrut să te plimb prin oraşul pustiu
este noapte acum şi mi-i frig şi-i târziu

al ultimei zăpezi 

ai pus pe suflet ultima zăpadă
mai grea acum ca piatra de sub cruce
mi-s ochi închiși că nu mai vor s-o vadă
și nici de albul ei să se apuce

a înghețat o ultimă albină
și se tot sparge-n cioburi umbra ei
din nord la sud mor fulgii de lumină
aliniați pe rug din trei în trei

zăpada mea zăvor îmi e la poartă
și poartă e castelului din lut
în care am închis o mare moartă
și-am înecat speranța de-nceput

și iarna mea a înghețat aripă
nu mai e zbor mă prăbușesc o clipă

al unei vieți amânate 

și număr iar din viață înc-o moarte
tăceri căzând cum plumbul netopit
din dor de-ascuns al meu în altă parte
zăludul orb rămas nelămurit

azi nu mă nasc și nu mă nasc nici mâine
fac rând cu nenăscuții într-o vamă
împart cu ei mirosul dintr-o pâine
și-amân să spun necunoscutei mamă

rămân așa între un azi și-o noapte
gol spânzurat între un jos și-un sus
un colț de moarte înmuiat în lapte
să nu îmi spuneți c-am fost și m-am dus

azi nu mă nasc rămâne amânată
încă o viață nu-mi mai e furată

al îngerilor luminii 

ne naștem singuri și murim la fel
furați de vise marii noștri hoți
oi speriate protejând un miel
cerșim dreptatea – ne-o refuză toți

stingem lumina cătând adevărul
și morți ca el ne-ascundem în zăpadă
viermi cenușii ce strică astăzi mărul
nu-i niciun dumnezeu să ne mai vadă

în alb și negru viața ni-i vopsită
și mai trăim că să murim n-am vrea
ni-i lumea o monedă găurită
și găuriți suntem și noi ca ea

nu suntem îngeri și asta ne doare
cei ai luminii se scufundă-n mare

al tuturor căutărilor 

am căutat cuvântul săpând ca după apă
în piatra rece-a stâncii sau în creasta de val
m-am necăjit întruna văzându-l cum îmi scapă
cum stropul de lumină din palmă jos pe mal

credeam doar în silaba regină din poeme
în înţelesul tainic al versului ascuns
în raza dimineţii lumina să îl cheme
să am răspuns la toate la care cer răspuns

am căutat cuvântul până am dat de mine
la vama dintre zile şi nopţile de jar
nu am găsit cuvântul dar te-am găsit pe tine
sonetul ăsta-mi este nepreţuitul dar

am adunat silabe pân’ am născut cuvântul
am renăscut în valul pe care-l sparge vântul

Citește aici poezii din volumele: povestea lui a fost odată, ultimul amant al mariei tănase și Sonete IV (Omul/Pasăre)

Copyright © 2021 Gabriel Gherbăluță
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.