MATILDA GAGEA - JUST LOVE

Golul ce se naște-n noi

Cine oare să-mi oprească paginile mâzgălite
Cu otrava care iartă cum se cer nebun iubite...
Nu mai curg din ochi cristale, ci bobițe de senin;
Pică, saltă, se ridică... curcubeul meu cel plin...
Din mulțimile de colțuri, toate-mi cresc un cer curat
Îmbibat cu mii de stele, ce se nasc dintr-un picat...
Iartă inimă când plânge golul ce se naște-n noi;
Tu cu mine suntem unul, într-un cald căzut de ploi...

Să spui să mai stau...

În brațe de vis strâng pieptul spre piept
Când sună tăceri
Pocniri de dureri
Eu trag către mine doriri de nedrept...

E noapte târziu când fug spre-înapoi
Te chem prin mișcări
Priviri de reluări
Aproape de tine, dorită de noi...

Tu fugi îndărăt dar furi din plăceri
Căci simt strălucirea
Ce-ți umple privirea
Și toarnă în mine șiroaie de vreri...

Te simt cum mă chemi, dorind apropieri,
Atins de lumini,
Pe tufe  de spini,
Tu crezi în nimic când eu simt dureri...

Eu cer să mai stai când simt cum mă duc
Pun pieptul pe piept
Te strâng și aștept
Să spui să mai stau, dar nu mai apuc...

Cerșesc iubire

Amurgul cald eu l-am ascuns în pașii reci de noapte.

Iar tot acolo au pătruns pierdute tainici fapte.

Iar dacă eu nu te-am iubit atunci cerșesc iubire,

Sporind eternul infinit cu pași spre mântuire.

Să nu plângi când îți vin în piept dorințele ascunse,

O viață eu am să te-aștept pe drumuri nepătrunse.

Mă iartă azi de ți-am greșit prin vorbele murdare,

Te rog acum cu chip smerit să-mi cânți a ta iertare!

Mi-e dor acum să-mi fie dor, dar să privesc spre tine...

Se-așterne-n suflet gri decor pictat în mărăcine.

Cerșesc o pată de credință care să-mi spună că n-ai fost

Doar călător în a mea cale... doar un străin lipsit de rost...

Să-mi ierți te rog din nou acum

Tot urletul din piept!

Să-mi ierți aici când stând în drum

Eu încă te aștept!

A orelor târzii eroi

În ploile ce curg în noapte se duc trăirile ce-au fost,
Tiptil se plimbă amintirea pe luni pierdute fără rost...
În trupul meu renasc din umbre a tinereților simțiri,
Coboară roiuri largi de fluturi peste petale de doriri...

Emoții care-au fost uitate revin la viață din nimic,
Se-arată anii ce-au trecut urcând cu pașii ce-mi ridic...
O simfonie de culori se camuflează-n negru-gri,
Nu poți să lupți contra doririi, nici dacă vrei, nici dacă știi...

Continuă să trezești în mine furtunile ce cresc din vis,
Adăpostește-adânc în tine albastrul dinspre cer trimis!
Să nu mă cerți când strig la colturi să mă conducă înspre tine,
Să nu mă cerți când vreau mai multe trăiri din mâine care vine...

S-au limpezit a mele ape, acum cer doar îmbrățișări,
Se-închid lejer a mele pleoape căutând a cerului cărări...
Fără să știu, rostesc cuvinte ce-mi leagă gândurile-n noi,
Azi suntem doi străini de lume... a orelor târzii eroi...

Spre tine printr-un zbor...

Iubesc ce-mi dai și tot ce-mi iei;

Mă lași să-ți gust din raze?

C-un orb "a vrea" tu să mă vrei

În miile-mi de fraze...

Cu ploaia multă de lumini,

Ce-mi curge lin, agale...

Se-adapă munții mei cei plini

Cu gândurile tale...

Și nu te cer; eu nu-îndrăznesc

Să lupt cu propria-mi fire,

O mută luptă în surdin,

Purtată în neștire...

Ești gol pământ pe care calc;

Un tot ce mă susține...

De ce-aș zbura, când mă târăsc,

Doar să m-ating de tine?...

Și nu e dor... nu-s nici dureri,

Când nopțile te vor;

E doar un curs să-învăț să fug

Spre tine printr-un zbor...

Just love

When you just choose to love in parts, you’ll never get to love enough,

So, choose to do it with no measure, love is on Earth most precious stuff!

If your inside desires love, then listen wisely to your inner,

The purest love just come from light; it cannot turn you into sinner.

Don’t do mistakes comparing bodies, as they could get to equal souls

A body pleasure last for instants, but light fill up all spaces’ holes.

There is no sin if in the darkness you cannot find your rightest way,

But try to make the wisest steps, to find in time the light of day!

Wall

Rows of colours paint in me many words of screaming Fall:

“Stop and talk with me a little, too much silent, timing wall…”

No, I will not wait for you, let me run my endless blowing,

Do not ask your time to stop on the limits of a flowing…

It is meant to edge the more, not to help you to sustain

Frailest steps you put in dust, where will never, ever rain.

“Who are you? And why you talk, when I’m talking to the leaves?”

I’m a shadow of your life…  just an infinite of sheaves…

“Who’s that Time and why it’s running, when the autumn dance in me?”

It’s the way you named the colours which you do not get to see.

“Will it ever stop for me? I would want to breath the more…”

Close your eyes and feel the wind, it’s the only opened door.

Many ways the autumn sings, many songs in different rows…

It’s the fragile way we notice, how we lose the time that flows...

(poezii din volumul în pregătire “Aer”)

Mai multe poezii semnate Matilda Gagea aici: Semințe de iubire, Formula iubirii, Emoții de toamnă

Copyright © 2019 Matilda Gagea

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.