GABRIELA TROTUȘ - FEMEIA CU CHIPUL TÂRZIU

Gabriela Trotuș - Femeia cu chipul târziu (Editura Pim, Iași, 2019): În centrul volumului de versuri Femeia cu chipul târziu de Gabriela Trotuș (Editura Pim, Iași, 2019) se află, așa cum suntem avertizați încă din titlu, femeia. Dar nu orice femeie, ci una extrem de puternică, răzbătătoare în viață indiferent de condiții, însă care are și un suflet plin de simțăminte. (…) Odată cu împlinirea iubirii, femeia îmbobocește, se trezește la viață („Femeia cu chipul târziu, / dezgolită de vechile frici / are curajul să arunce straiele vremii / și să strige spre cer, fără văl / asta sunt, sunt aici!”). Uneori, Gabriela Trotuș are tendința de a explicita (Un cuib ca o inimă), alteori de a da o tentă moralizatoare (Dezrobire), însă poezia sa rezistă prin sensibilitate, prin sinceritate, prin trăire. (extrase din cronica Dorul femeii puternice semnată de poetul Daniel Luca)

Scrisoare de fată hoinară

Chiar dacă
Te-am rătăcit undeva printre gânduri
Nu te frământa
Îți scriu două rânduri, mai spre seară
Cu mâna mea stângă
De fată hoinară.
Eu sunt bine
Pe aici mai sunt câteva petale zbicite
De vorbe vânturate în munți
Și de setea de tine.
Un gând nechemat
Ar vrea să îți scriu pe îndelete, ce fac
Dar tot el mă îndeamnă
Să tac

De mă auzi

Mă auzi?
Când ies în pragul cerului și te strig
Cine ești?
Mi-ai lăsat un răvaș la intrarea în suflet
Unde ești?
În nopțile pline de singuri și vara e frig
Când mă auzi
și îmi spui cine ești
Să știi că eu sunt pe o piatră între ape
Îți fac loc și ție
Vino, să te adăpostești!

Poarta dintre lumi

Când zorii dau în miez

Voi fi lipită de poarta dintre lumi

Mă voi lăsa lin, fără cer

În brațele oceanului tău

Tu, doar să-mi auzi cântarea

Să poți da drumul valului

Peste aripa mea

Sau peste mine, toată

cea uitată de vis!

Într-un vis

În câte nopți la rând și cât de împătimit

să-mi fie dor

să-mi chem străinul într-un vis nestins,

promițător?

Să știu că vine pe culoarul despărțitor

de lumi

Pe linia subțire dintre iluzii și urletele

lupilor nebuni

În tot atâtea nopți l-aș ține bine-ascuns

în mine

I-aș repeta, în vis nu mi-ești de-ajuns

iar peste zi i-aș spune cum spun tuturor... sunt bine!

Mai multe poezii și profilul autoarei aici: Gabriela Trotuș

Citește și: Gabriela Trotuș - Trec veri peste noi

Copyright © 2019 Gabriela Trotuș

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.