ALINA ILIE

Pasărea cu ciocul scurt

Fachir, printre cuie-ascuțite și jar,
Am căzut în brațele tale cenușă,
Pârâu răsfirat printre-al mâinii mojar,
O clipă sunt straiele tale, mănușă.
Mă sufli, nu mă lași pe tine să mor,
Mă-nlături, cu palma mă-ntinzi
Pe pielea-ți lumina, sunt mortul amor.
În degete milă e când nu pretinzi,
Acum fără trup, nu mai doare nimic, 
Dar nici tu n-ai cum să mă cuprinzi.

Prima mamă

De-a singurării năpastă
Să îl scape, i-a dat soață,
I-a cioplit-o dintr-o coastă
Domnul, și-a suflat cu viață.
I-a pictat chipul de înger,
Trupul mic, putere-anume,
Iar în pântec i-a pus cer,
La piept să țină o lume
I-a pus brațe de oțel.

Iuda sunt eu

Mugur de lumen din țărână,
Cu inima un punct de jar, 
Mistuie doruri cum domol înfrână
Prea-dulcele din gând amar,
Prin ploi deșarte se slăbește.
Vântul dezmierd minciună,
Din rădăcină-l rătăcește,
Văpaie-năbușă or îl tăciună,
Încurcă gândul cu simțire
Într-un slăbit dospit malad,
Presară leac prin însoțire
Spre a prinde-n cer răsad,
Leagăn în dâra lumânării,
Caută pace și destin,
Găsește liniștea uitării
Într-o cutie înfășată în satin.

La semănat

Semeția corupe cortul de oase,
Îi tremură-întreg ne’nfricarea
Gândului fir, mândria mătase
Învăluie strâns blajină mirarea.
Vraja cu slavă lumina dezbate,
Nimic oprește neîncercarea,
În carul din cer se-mpart vise deșarte
Spre tărâmul lăuz cu trierea.
Sub poala de stele gând tace
Povață prin acul din minte
Nectar judecată să-mbrace,
Să-i lege mâinile trupul cuminte,
Prin vene fierbinți neastâmpăr
Sângele trestia-n schije desparte,
Obrăznicie țesală rânduiala-n răspăr,
Căci curajul e dorul de moarte.

Icoană în pustie

Născut din nimic pe pământ,
Întâia lumină este cuvânt,
O vorbă-i prescură cu apă
Și tunet ce saltă din groapă.
Te-ridică și umblă - E avuție,
E-ofrandă-cerească-ntru mie și ție, 
Povața-i povară de neînțeles
Căci patima zace în tâlcul ales,
Așa graiul desparte frate de frate,
Îi muta din casă în suflet departe,
Iubirea e cea de ne leagă
Fără de voce, să înțeleagă
Fiece viață că-i firul din noi,
Dar fără cuvânt suntem goi.

Cuib de cucă

Te cunoșteam dintr-un pârâu de susur,
Din diamantul apei și voioșia peștilor
Ce au habar că viețuirea nu are cusur. 
Pasu’-mi agale pe munții crestelor
Te știe-adânc din iarbă, întru pădurea verde.
Vântu’-mi zvântă ingenuu și roua de pe gene
Simț cum e mâna ta ca pază-mi să dezmierde
Fiece-nchipuire ce-anină gândirea mea să legene
Fărâma care-mi schimbă fiorul într-un cremene,
Cum fiecare gâză ce-amestecă văzduhul
E din respirul tău născut mie să-mi semene,
E jumate de suflet, alături suntem duhul,
Așa am înțeles că suntem inimi gemene.

Ne cunoșteam din veci, și-a lui eternitate
Iar fiecare jind de clipa plânsă real ne-a hărăzit,
Privirile și trupuri ne-a întocmit ca parte
Din cer. Ne-a învățat să fim, așa am devenit
Unul. Te cunoșteam din mine, din fiecare
Binecuvântare de om și din ispite și păcate
Căci îmi erai alin în căutarea care doare,
Știam că Suntem noi și altfel nu se poate.
Cum să ne plămădească forța făuritoare?
Cum să ne știm aievea-n cuvinte și în fapte,
Fără să ne aducă din depărtări aproape?
Te cunoșteam, iubire, te îngânam din vis
Mă cunoșteai, minune, promisă-ți sunt promis.

Doar doi

Ne leagă același dor de întreg,
Jindul de-a ține la piept,
De-a fi purtat pe suflet dezleg
Cu inima plină și cu gândul drept.

Ne leagă mâinile noastre-mpreună,
Palmele strânse cresc grâu
Cu rădăcini în Pământ și în Lună,
Pe-ale pașilor urme pârâu.

Ne leagă privirea, ne înnodăm
În rugă și-n lumești idealuri,
Pe-aceeași cărare cuvinte brodăm
În stele și-n sânge rondeluri.

Ne leagă un zâmbet, în care
Ne pierdem de griji și de lume
Și unde lumina din fiecare
E lumina aievea, anume.


Note despre mine însămi:

Alina Ilie (n. București, 31 octombrie 1981): Am 44 de ani, sunt mamă și împătimită a Artei Frumosului, explorând poezia ca mod de viață. Cu trei cuvinte: scriu, pictez, iubesc. Poeziile mele au poposit pe paginile următoarelor publicații: Convorbiri Literare - Curier de ambe sexe, Eminesciana - Revista Eternului Frumos, Revista Vorbelor Scrise, Cervantes. Particip la diverse lecturi de poezie și cenacluri literare: Versuri, rime și refrene (ediția a III-a), Cenaclul Literar "DeVreme" din Chișinău, la evenimente ocazionate de lansarea Revistei Vorbelor Scrise (unde sunt colaborator permanent pentru București). Textele mele se regăsesc online pe blogul de poezie al site-ului Însemne culturale, pe site-urile Revista Vorbelor Scrise și LiterNet (secțiunea proză scurtă) și în grupul Facebook “Jokeri de Cuvinte”.

Concursuri:

Premiul special al juriului (la secțiunea poezie a Festivalului Internațional de Literatură și Artă „Simfoniile Doimănene”, Ediția I-a, 2026)

Prezențe în antologii:

Toamna (Editura Cervantes Internațional, 2025)
Simfoniile Doimănene (Editura Rocart, 2026)
Antologia Festivalului Internațional De Literatură, Muzică Și Artă Grafică “Nicolae Dabija” (Ediția a III-a, 2026)

Copyright © 2026 Alina Ilie
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.