DELIA CAMELIA GHIȚĂ - ASCULTÂND LINIȘTEA
***
Ascultând liniștea
Tăcerea
Ascultând gânduri
Universul
Povestea
În liniștea nopții
Imagini
Chipuri zâmbete
Cu ochii închiși
Vis
În liniștea nopții
În tăcerea ei
***
Trebuie să reconsiderăm
Iubirea
S-o descoperim
Noi ăștia care nu suntem
Obișnuiți cu ea
Să-i dăm noi sensuri
Dar în primul rând
Trebuie
Să aflăm dacă există
Și dacă nu e doar începutul
Altei capcane
Din capul nostru
Iluzie
Revenind din superficialitate
Și gânduri banale
La noi
Întrebari și îndoieli
Nefaste
Regăsim drumul
Drumul acela despre care
Vorbeau unii
Drumul spre fericire
Către lumină
Înspre Soare singura cale
Trebuie să reconsiderăm
Iubirea
S-o descoperim
Noi ăștia care nu suntem
Obișnuiți cu ea
Să-i dăm noi sensuri
Dar în primul rând
Trebuie
Să aflăm dacă există
Și dacă nu e doar începutul
Altei capcane
Din capul nostru
Iluzie
Revenind din superficialitate
Și gânduri banale
La noi
Întrebari și îndoieli
Nefaste
Regăsim drumul
Drumul acela despre care
Vorbeau unii
Drumul spre fericire
Către lumină
Înspre Soare singura cale
***
Nu ne trebuia dezbinare
Nu ne trebuia haos ură lașitate
Nu ne trebuiau minți bolnave
Care
Să ne arunce în capcana răului
Nu ne trebuiau suflete sfâșiate
Rupte de durere
Nu ne trebuiau inimi frânte
Ne trebuia iubire
Nu ne trebuiau ochi plânși
Înlăcrimați
Ne trebuiau vorbe de dragoste
Deschidere sufletească
Și minți luminoase
Cineva acolo privește suferința
Nu ne trebuia dezbinare
Nu ne trebuia haos ură lașitate
Nu ne trebuiau minți bolnave
Care
Să ne arunce în capcana răului
Nu ne trebuiau suflete sfâșiate
Rupte de durere
Nu ne trebuiau inimi frânte
Ne trebuia iubire
Nu ne trebuiau ochi plânși
Înlăcrimați
Ne trebuiau vorbe de dragoste
Deschidere sufletească
Și minți luminoase
Cineva acolo privește suferința
***
Simți că nu acesta este sfârșitul
Ci un nou început
De ce
De ce simți că nu aici se va încheia
Lumea ta
De ce simți că trebuie să știi
De ce
De ce omul
De ce atâta suferință
Pentru ce atâta mascaradă
Atâta pierdere de sine
De ce
Încă un punct și de la capăt
O stea luminează drumul tău
De ce
Simți viața sufletele
De ce
Simți că nu acesta este sfârșitul
Ci un nou început
De ce
De ce simți că nu aici se va încheia
Lumea ta
De ce simți că trebuie să știi
De ce
De ce omul
De ce atâta suferință
Pentru ce atâta mascaradă
Atâta pierdere de sine
De ce
Încă un punct și de la capăt
O stea luminează drumul tău
De ce
Simți viața sufletele
De ce
***
Hal de poet ce sunt
Nu mai scriu despre fericire
Sunt nefericit
Ce pot sa zic
A venit si peste mine uitarea asta
Și nefericirea
Și ea
Și tot
Ce vremuri trăim
Încă îmi doresc și cred că
Suntem divini cu încredere în bine
În lumină
În vis
În noaptea asta am visat omenia
Se făcea că suntem
Prieteni în lumină se făcea că suntem
Într-o lume mai bună
De noi depinde
Se așterne uitarea
Și gândul
De noi depinde oameni buni
Să trăim să clădim să fim umaniști
Hal de poet ce sunt
Nu mai scriu despre fericire
Sunt nefericit
Ce pot sa zic
A venit si peste mine uitarea asta
Și nefericirea
Și ea
Și tot
Ce vremuri trăim
Încă îmi doresc și cred că
Suntem divini cu încredere în bine
În lumină
În vis
În noaptea asta am visat omenia
Se făcea că suntem
Prieteni în lumină se făcea că suntem
Într-o lume mai bună
De noi depinde
Se așterne uitarea
Și gândul
De noi depinde oameni buni
Să trăim să clădim să fim umaniști
Copyright © 2021 Delia Camelia Ghiță
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.
Leave a Comment