MIHAELA GUDANĂ
Umblet
Când umblam
între noapte și zi
cântam din fluierul piciorului,
suflam lung,
să pot opri vântul,
ploaia,
ninsoarea,
să pot simți sub talpă
nisipul mișcător
prin care
ne târam amândoi.
Când umblam
între genunchi și tâmple
băteam din inima care cânta
ca să poți asculta răsăritul,
amiaza
apusul.
Dar toate și-au pierdut auzul
iar eu umblu cu tine pe chip.
Când umblam
între noapte și zi
cântam din fluierul piciorului,
suflam lung,
să pot opri vântul,
ploaia,
ninsoarea,
să pot simți sub talpă
nisipul mișcător
prin care
ne târam amândoi.
Când umblam
între genunchi și tâmple
băteam din inima care cânta
ca să poți asculta răsăritul,
amiaza
apusul.
Dar toate și-au pierdut auzul
iar eu umblu cu tine pe chip.
Felul
apei
Apa în târâire
e mai fericită
decât lumea în mers.
Câtă întindere
dincolo de primul pas înțeles,
lângă rugul împletit
cu nemărginirea din noi.
Dimineața respiră
o altă căutare.
e mai fericită
decât lumea în mers.
Câtă întindere
dincolo de primul pas înțeles,
lângă rugul împletit
cu nemărginirea din noi.
Dimineața respiră
o altă căutare.
Rugăminte
Te rog, din toată umbra mea,
Să prinzi un val de mare
Și mută-i apa într-o stea,
Când ziua lungă-l doare.
De vânt plecat, de-albastru dus,
Ori de întors în mare...
Dar știi că umbra mea a pus
O piatră grea în soare.
Te rog, din toată umbra mea,
Să prinzi un val de mare
Și mută-i apa într-o stea,
Când ziua lungă-l doare.
De vânt plecat, de-albastru dus,
Ori de întors în mare...
Dar știi că umbra mea a pus
O piatră grea în soare.
Aproape
de alb
Nu mai știe nimeni
dacă vor mai ninge
copacii cu noi.
Gustul alb al feeriei a ascuns
frângerea viselor
din pădurile ochilor umezi.
Doar stropi și tăcere!
Cu ei noi,
cu palmele întinse,
cerșind tainele iernilor pierdute.
În împărăția sufletului
mărul copt al timpului
risipește parfum de iubire
Am aflat că pletele iernii
împletesc ninsorile dorite
aproape de noi.
Mai
caută un tren
Mai caută un tren cu roți discrete,
O gară cu peron, o sală-n ea,
O cale liberă, șine directe
Și un vagon cu suflet undeva.
Pe unde au rămas căi ne-ncepute
Și umbre-n drumuri, pașii sfâșiați?
Mai caută un tren cu ierburi multe
Să doarmă anii toți, cei neumblați.
C-am auzit în ei doar o sirenă
Un zgomot lung, pe calea dintre noi,
Mai caută un tren, gara-i eternă
Că-n lumea regăsirii suntem doi.
Mai caută un tren cu roți discrete,
O gară cu peron, o sală-n ea,
O cale liberă, șine directe
Și un vagon cu suflet undeva.
Pe unde au rămas căi ne-ncepute
Și umbre-n drumuri, pașii sfâșiați?
Mai caută un tren cu ierburi multe
Să doarmă anii toți, cei neumblați.
C-am auzit în ei doar o sirenă
Un zgomot lung, pe calea dintre noi,
Mai caută un tren, gara-i eternă
Că-n lumea regăsirii suntem doi.
Izbândă
Eu iar citesc momente de înflorire,
Că ele vin, se-așează peste tot:
Pe grinda lumii, pe a mea uimire
Că numai iarna a creat complot.
Eu tot admir pe limbile de ceasuri
Târziul tău, lăsat la ora trei
Să măcinăm secunde în avansuri
Și-n ultima-nflorire să mă iei.
Îți mai admir izbânda colorată
A înfloririi galbene din crâng
Când spui că liliacul niciodată
Nu va uita târziul dintr-un gând.
Eu iar citesc momente de înflorire,
Că ele vin, se-așează peste tot:
Pe grinda lumii, pe a mea uimire
Că numai iarna a creat complot.
Eu tot admir pe limbile de ceasuri
Târziul tău, lăsat la ora trei
Să măcinăm secunde în avansuri
Și-n ultima-nflorire să mă iei.
Îți mai admir izbânda colorată
A înfloririi galbene din crâng
Când spui că liliacul niciodată
Nu va uita târziul dintr-un gând.
Să vii!
Nu se-aude primăvara,
Dar o simt și știu că vine
Să îmi pună-n suflet floare,
La urechi zumzet de-albine.
Va scânci puțin pe-afară
Sub o rază atârnată
Și-am s-o văd când se coboară
În brândușe îmbrăcată.
Și cercei de lăcrămioare
Îi vor plânge la urechi
Când la hornuri, cu fuioare,
Fumu-și caută perechi.
Nu se-aude pe câmpie
Iarba, floarea-n rădăcină,
Sufletul, purtând tichie
Dintr-o floare de sulfină.
Pe oglinda străzii tale,
Primăvara vine-n fugă.
N-o aud, dar stând în cale,
Iarna-n toată o alungă.
Nu se-aude primăvara,
Dar o simt și știu că vine
Să îmi pună-n suflet floare,
La urechi zumzet de-albine.
Va scânci puțin pe-afară
Sub o rază atârnată
Și-am s-o văd când se coboară
În brândușe îmbrăcată.
Și cercei de lăcrămioare
Îi vor plânge la urechi
Când la hornuri, cu fuioare,
Fumu-și caută perechi.
Nu se-aude pe câmpie
Iarba, floarea-n rădăcină,
Sufletul, purtând tichie
Dintr-o floare de sulfină.
Pe oglinda străzii tale,
Primăvara vine-n fugă.
N-o aud, dar stând în cale,
Iarna-n toată o alungă.
Munți
de primăvară
N-am găsit în iarna asta
Fructe în ninsori
N-am aflat pe nicăierea
Liliacu-n zori.
Numai timpul care vine
Va purta pe-afară
Pulbere de verde-n luncă,
Munți de primăvară.
Și-am să sorb o înălțime
De pe fruntea vremii
Liliacul pentru suflet,
Frunza-n ciuda iernii.
Și buchetul plin cu tine
Să-l arunc spre nori
Că-n tăcerea ta de iarnă
Soarele-l cobori.
N-am găsit în iarna asta
Fructe în ninsori
N-am aflat pe nicăierea
Liliacu-n zori.
Numai timpul care vine
Va purta pe-afară
Pulbere de verde-n luncă,
Munți de primăvară.
Și-am să sorb o înălțime
De pe fruntea vremii
Liliacul pentru suflet,
Frunza-n ciuda iernii.
Și buchetul plin cu tine
Să-l arunc spre nori
Că-n tăcerea ta de iarnă
Soarele-l cobori.
Poate
Oare sunt fărâma-ntreagă
Dintr-un bulgăre de gând?
N-am pierdut prea multe valuri,
Apa visului scăpând.
Oare-s ruptă, dezlipită
Dintr-o simplă frământare?
Am lăsat în urmă forma
Concepută din ninsoare.
Poate-s râul ce-adună
Tot nisipul din răbdare
Bob cu bob găsim plăcerea
Respirând în fiecare.
Cred că sunt fărâma simplă,
Din bucata ta de lume
Care nu mai are cale,
Care nu mai are nume.
Oare sunt fărâma-ntreagă
Dintr-un bulgăre de gând?
N-am pierdut prea multe valuri,
Apa visului scăpând.
Oare-s ruptă, dezlipită
Dintr-o simplă frământare?
Am lăsat în urmă forma
Concepută din ninsoare.
Poate-s râul ce-adună
Tot nisipul din răbdare
Bob cu bob găsim plăcerea
Respirând în fiecare.
Cred că sunt fărâma simplă,
Din bucata ta de lume
Care nu mai are cale,
Care nu mai are nume.
Deodată
Deodată, din friguri, un ochi se-ncălzește
și scapă felia de dor la pământ
în mintea aprinsă trecutul dospește
cum zace un semn liniștit în cuvânt.
Deodată simți iarna cuminte la tâmple
că luna-ți zâmbește și azi ca și ieri
că toate-ntr-o iarnă mai vor să se-ntâmple
deodată din friguri se nasc primăveri.
Aleasă ți-e mâna, frumoasă-ntr-o clipă
cum știi mângâierea cu ea să o dai
deodată falanga se face aripă
și-n zbor cauți ochiul în care mai stai.
Deodată, din friguri, un ochi se-ncălzește
și scapă felia de dor la pământ
în mintea aprinsă trecutul dospește
cum zace un semn liniștit în cuvânt.
Deodată simți iarna cuminte la tâmple
că luna-ți zâmbește și azi ca și ieri
că toate-ntr-o iarnă mai vor să se-ntâmple
deodată din friguri se nasc primăveri.
Aleasă ți-e mâna, frumoasă-ntr-o clipă
cum știi mângâierea cu ea să o dai
deodată falanga se face aripă
și-n zbor cauți ochiul în care mai stai.
Cocorii
tăi
Eu nu-i mai văd, nici nu mai știu pe unde
ți s-au oprit cocorii neumblați
și-aș vrea să știu pe unde se ascunde
aripa lor, de îngeri dezbrăcați.
În locul strâmt, în locul plin cu ceruri
au scris cu pene zboru-n cârd umbros,
dar nu-i mai văd, au lacrima în doruri
și rugăciunea roată-n chip frumos.
Dar vor veni, simt singura-mplinire,
prima venire-n crângul cunoscut,
i-aștept aici, că nu mai am uimire,
cocorii tăi sunt tot ce n-am avut.
Eu nu-i mai văd, nici nu mai știu pe unde
ți s-au oprit cocorii neumblați
și-aș vrea să știu pe unde se ascunde
aripa lor, de îngeri dezbrăcați.
În locul strâmt, în locul plin cu ceruri
au scris cu pene zboru-n cârd umbros,
dar nu-i mai văd, au lacrima în doruri
și rugăciunea roată-n chip frumos.
Dar vor veni, simt singura-mplinire,
prima venire-n crângul cunoscut,
i-aștept aici, că nu mai am uimire,
cocorii tăi sunt tot ce n-am avut.
Mihaela Gudană (n. 1 mai 1969, Tecuci; locuiește în Ghidigeni,
Galaţi): Absolventă a Facultății
de Litere din cadrul Universității “Dunărea de Jos” din Galați.
De profesie bibliotecar. A debutat literar în 2012 în revista Axis Libri (brand cultural
gălăţean). A publicat în revistele literare Agora literară (Cluj), Flacăra
lui Adrian Păunescu, Hiperyon, Porto Franco, Plumb, Școala gălățeană, Meridianul
Cultural Românesc, Feed Back, Revista 9, Tecuciul literar, artistic, Cervantes,
Boema, Emigrantul (Roma), Expresia ideii, Sintagme literare, Contexte
și altele. Mihaela Gudană este membră în Liga Scriitorilor din România, Filiala
Iași din anul 2019.
Premii:
Premiul pentru originalitatea și
măiestria textului (pentru sceneta Liniștea războiului din casa familiei
Chrissoveloni, la Festivalul de Teatru ”Lumini și Umbre”, Ediția a
II-a,Onești. Bacău, 2017)
Diploma
de excelență (pentru sceneta Liniștea războiului din casa familiei
Chrissoveloni, la Concursul dedicat Centenarului Marii Uniri, organizat de
Cercul Militar Național Iași, 2018)
Locul
II (pentru romanul Strada cu lavandă, la secțiunea
proză a concursului de publicistică din cadrul Festivalului ”Vis de aur”
organizat de Asociația ”Expresia ideii” din Onești, 2018)
Locul III (la secțiunea poezie a concursului religios ”Primiți cu colinda?”, organizat ”Oastea Domnului”, Sibiu, 2018)
Premiată la Beirut (la secțiunea creativitate, în cadrul concursului literar organizat de Fundația ”Naji Naaman” din Liban, poeziile traduse în limba engleză urmând a fi publicate într-o Antologie ce va cuprinde toți cei 60 de câștigători din lume, 2019)
Diploma de ambasador cultural (acordată în urma participării la concursul literar internațional organizat de către Fundația ”Naji Naaman” din Beirut)
Locul III (la secțiunea poezie a concursului religios ”Primiți cu colinda?”, organizat ”Oastea Domnului”, Sibiu, 2018)
Premiată la Beirut (la secțiunea creativitate, în cadrul concursului literar organizat de Fundația ”Naji Naaman” din Liban, poeziile traduse în limba engleză urmând a fi publicate într-o Antologie ce va cuprinde toți cei 60 de câștigători din lume, 2019)
Diploma de ambasador cultural (acordată în urma participării la concursul literar internațional organizat de către Fundația ”Naji Naaman” din Beirut)
A publicat poezii
în antologiile literare:
Confesiuni în virtual, Ceasuri de mătase, Lira de foc - Pod de dor către bunici (Editura Armonii Culturale, 2015)
Parfumul clipei (Editura ”Sfântul Ierarh Nicolae”, Brăila, 2015)
Colț de Rai literar (antologie a poeților și prozatorilor tecuceni, Tecuci,
2018)
Românie, țara mea de dor (antologie de poezie și proză patriotică, Editura
LifeArt, Colecția Prince Art, 2018)
În dialog cu inima (interviuri cu scriitorii români contemporani, Editura
Armonii culturale, Adjud, 2018)
Clepsidra cu sentimente (Editura Rotipo, Iași, 2019)
Volume publicate:
Locuiesc în tine (poezii, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2014)
Monografia
comunei Ghidigeni (Editura Armonii
Culturale, Adjud, 2014)
Elegii albastre (poezii, Editura Diaspora, Focșani, 2016)
Lumina neatinsă (poezii, prefața semnată de poeta Passionaria Stoicescu, poezii,
Editura Epublichers, București, 2018)
Strada cu lavandă (roman, Editura Ștef, Iași, 2018)
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat
este permisă numai cu acordul autorului.
Postări
Leave a Comment