Vreau!
să fiu o scrisoare către Dumnezeu
o aripă de înger
un coup de foudre
un copil al florilor
hârtie de colorat
o evadare din rutină
libertatea devărată și trăită
open windows
memorie fotografică
o hoață de suflete
un brad frumos și înalt în bătaia vântului, singur și puternic
un geamantan verde (larg deschis)
să mă strângă cineva (tare de tot) în brațe
apropieri
scurte clipe și lungi iertări împreună
să-mi amintesc pas cu pas ce am uitat
o inversare stupidă a (ne)vinovăției
să uit că mă doare un colț din dreapta al ușii mele de cercetaș lucid și încă în trend
să iau temperatura rândurilor înșirate pe pielea gândurilor (uneori) sterpe și (alteori) deșucheate
să-mi vindece în vreun fel (careva) nepotrivirile cu mine
să zidesc o clipă în zidul cetății de sticlă, măcinate de frământări decolorate
să nu mă credeți doar să mă iubiți
[și lista poate continua așa la (ne)sfârșit]
mi-am cioplit cândva o roată care azi
nu-mi mai folosește la nimic
am împletit o sfoară (in)utilă
am bătut un cui în peretele meu exterior
dinspre răsărit
ca să-mi agăț timpul uscat ca o scrumbie
din pământ am zămislit un gogoloi de
trup pe care
bucată cu bucată l-am aruncat (fără vreun
rost) într-o găleată cu apă chioară
m-am întrebat cum am dus-o în războiul ăsta
cu viața
dar n-am fost prea atentă la poveste
așa că nu am știut ce să răspund
am rânduit cărămizi pentru o casă,
casa sufletului meu zdrențuit și cald ca
o pâine despuiată
dar nu mi-au ajuns și le-am aruncat în marea
Sudului
mi-am așezat lângă inimă anotimpurile
și ascultându-le pe rând le-am dat foc
mi-am cumpărat încă un lacăt și azi
(am multe pentru fiecare zi ratată)
am mai scris o pagină în cartea mea
dar secundele mi-au rupt-o și au
dizolvat-o
în apele stătute ale timpului
apoi am mai adăugat o piatră, ultima, la
temelia lumii
de ea eram legată eu
și am încercat un ultim exercițiu de
respirație subacvatică
inspiră-expiră… 1,2,3...
inspiră-expiră…1,2,3
r-e-s-u-s-c-i-t-a-r-e!...
r-e-s-u-s-c-i-t-a-r-e!...
Mâinile
mele nu sunt cuminți
mâinile mele nu sunt cuminți
te dezbracă de gânduri, de dureri
te caută pe sub pielea și oasele tale
pietrificate
neputincioase
să găsească lumina,
te caută la inimă să vadă dacă (mai)
ești viu și trăiești
fără m(â)ine?!
mâinile mele nu sunt cuminți
te cotrobăie prin toate buzunarele
sufletului secat
să-ți găsească muzica vibrantă.
dorul de tine
mă face să-ți intru sub piele
așa ca un fior
să te găsesc pe câmpurile tale uscate
pe care să încolțesc cu forțe noi
ca un gând…
sau ca o lacrimă…
Se
ridică altă femeie din cenușa celei care a ars
se ridică altă femeie din cenușa celei
care a ars
ca să-(mi) devin tot ce sunt sau voi
putea fi
toate mi-au ars:
aripi, cântece, fluturi, lacrimi
una singură a rămas intactă
să (se) (z)bată
în pulsații grele de sânge
de lumini sau umbre
un singur dușman
îmi numără bătăile inimii
cu atenție
fără compromisuri
nu-l privesc cu teamă
mi-l fac aliat
ca să treacă
în ritmul care-mi priește mie.
Corina Vlădoiu (n.
21 decembrie 1972, Tg-Jiu): Absolventă a Facultății de Litere și Istorie din
cadrul Universității din Craiova (1997, specializarea română/italiană) și a
Facultății de Științe Juridice și Administrative din cadrul Universității „Constantin
Brâncuși” din Tg-Jiu (2004, specializarea drept). Este profesoară de limba
și literatura română la Colegiul Tehnic din Motru, județul Gorj. Corina Vlădoiu a debutat editorial în 2014 cu volumul de poezii intitulat “Poezii
(de)colorate”. A
publicat poezii în revista “Rotonda valahă” (anul IV, nr. 12, Ianuarie-Martie
2019, publicație care apare sub egida U.S.R. - Filiala Sibiu și a Asociației
Culturale ”Curierul de Vâlcea”) și în volumul “Cercul
poeților: antologie de poezie/ Cercul literar de la Cluj” (editura Colorama, 2017). Este membră, începând din anul 2017, a Cercului literar de la
Cluj, coordonat de Emilia Poenaru Moldovan.
Cărți publicate:
Fantasticul în
proza eminesciană (editura
Universitaria, Craiova, 2009)
Poezii
(de)colorate (editura Academica Brâncuși, Tg-Jiu,
2014)
IN(VERS) (editura Academica Brâncuși, Tg-Jiu, 2016)
Resuscitare
în Si bemol (editura Colorama, Cluj-Napoca, 2019)
Dragoste la loz în plic... (editura Inspirescu, 2020)
Eu sunt băiatul cu părul albastru (editura Ecou Transilvan, 2020)
Citește mai multe poezii aici: Poezii indecis de indecente, Rețete de supraviețuire, Improvizații
Copyright © 2019 Corina Vlădoiu
Utilizarea integrală sau parțială a
articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.