MARINELA STĂNESCU
În lanul de grâu,
brodat cu stele roșii de mătase,
culcată stau și plutesc în albastru.
Am aripi și surâd soarelui.
Ochii te caută și gura te roagă,
buzele ard de atâta chemare.
Sălășluiești prin gânduri,
șoptindu-te, înălțându-te spre sufletul meu.
Dorul freamătă cuvinte nedeslușite.
În final înțeleg și vreau să auzi,
când te rog să aduci tot ce-ai promis:
iubire de vis, înțelepciune-n cuvânt si aripi de gând.
brodat cu stele roșii de mătase,
culcată stau și plutesc în albastru.
Am aripi și surâd soarelui.
Ochii te caută și gura te roagă,
buzele ard de atâta chemare.
Sălășluiești prin gânduri,
șoptindu-te, înălțându-te spre sufletul meu.
Dorul freamătă cuvinte nedeslușite.
În final înțeleg și vreau să auzi,
când te rog să aduci tot ce-ai promis:
iubire de vis, înțelepciune-n cuvânt si aripi de gând.
Valsul
nufărului alb
Un urlet albit se înaltă,
Din mlaștina lumii.
E nufărul ce strigă…
Se înălța și cheamă cerul albastru
Din mlaștina lumii.
E nufărul ce strigă…
Se înălța și cheamă cerul albastru
Îmbrățișându-i măreția.
Frumusețe fără egal,
Crescută din frământare si trudă,
Din tumulturi de vremuri
Asprite de gânduri.
Frumusețe fără egal,
Crescută din frământare si trudă,
Din tumulturi de vremuri
Asprite de gânduri.
Pur, el străbate tina
Din care își soarbe puterea,
Împodobind luciul apei în splendoarea petalei,
Și sufletul meu în culoarea odihnei.
Din care își soarbe puterea,
Împodobind luciul apei în splendoarea petalei,
Și sufletul meu în culoarea odihnei.
Lumea îmi pare atunci o grădină de nuferi,
Lacul oglinda în care chipu-și privește
Tina spălată în rugina ploilor,
Albindu-mi petalele ochilor.
Altarul meu de rugăciune.
Lacul oglinda în care chipu-și privește
Tina spălată în rugina ploilor,
Albindu-mi petalele ochilor.
Altarul meu de rugăciune.
Sub privirea timpului cade lumina,
Înseninând depărtarea.
Colțul meu albit de gânduri are astăzi o formă:
Este sufletul ce cântă valsul nufărului alb,
Ce-a răzbit prin anotimpuri.
Înseninând depărtarea.
Colțul meu albit de gânduri are astăzi o formă:
Este sufletul ce cântă valsul nufărului alb,
Ce-a răzbit prin anotimpuri.
Invenții
În fiecare zi inventez.
Inventez ceva ce știam poate de mult, dar totuși...
Inventez cuvinte, lumină, păsări, zboruri și vise.
Șoapte de gând nespuse-n cuvânt.
Mireasmă de floare venită în cale cu adiere de vânt,
Mierea cuvântului venită din scoarta pământului,
Lumină de veghe ce arde in timp.
Plăpândă lumina, dar pură, senină.
Hoarde de fluturi ce fâlfâie aripile,
Inventez ceva ce știam poate de mult, dar totuși...
Inventez cuvinte, lumină, păsări, zboruri și vise.
Șoapte de gând nespuse-n cuvânt.
Mireasmă de floare venită în cale cu adiere de vânt,
Mierea cuvântului venită din scoarta pământului,
Lumină de veghe ce arde in timp.
Plăpândă lumina, dar pură, senină.
Hoarde de fluturi ce fâlfâie aripile,
se inalță și împânzesc cerul
albastru…
Inventez secunde de gene și gânduri,
Inventez secunde de gene și gânduri,
cu vise în care cred.
EU
Sunt născută în Rusalii iar bucuria din
zâmbetul meu
vine din legătura cerului cu pâmântul,
ce s-au unit la naşterea mea,
spre a-mi creea chipul.
vine din legătura cerului cu pâmântul,
ce s-au unit la naşterea mea,
spre a-mi creea chipul.
Legământul acesta îmbină
mirosul de început al florilor verii,
când toate petalele au privit soarele în ochi,
şi au colorat dimineţile din obrajii mei înfrunziţi,
cu sufletul meu crescut în grădinile firii.
mirosul de început al florilor verii,
când toate petalele au privit soarele în ochi,
şi au colorat dimineţile din obrajii mei înfrunziţi,
cu sufletul meu crescut în grădinile firii.
Privesc totul din punctul de vedere al
verdelui înflorit,
şi încerc să înţeleg atracţia dintre lumină şi umbră.
Merg răsfăţându-mi paşii pe drumul ce îmi iese în cale,
şi îmi place să admir pădurea cu umbra ei, crescută în crâng.
şi încerc să înţeleg atracţia dintre lumină şi umbră.
Merg răsfăţându-mi paşii pe drumul ce îmi iese în cale,
şi îmi place să admir pădurea cu umbra ei, crescută în crâng.
Sufăr de trecerea timpului şi nu-mi
ajunge iubirea
s-o împart cu cei dragi.
De aceea, revin mereu de unde am plecat,
să le spun că nu-i uit şi nu-mi fac păcat de Rusalii.
Încerc să împart atunci veşnicia în bucăţi,
şi mă desfac în toate părţile componente
spre a ajunge la timp oriunde am plecat.
s-o împart cu cei dragi.
De aceea, revin mereu de unde am plecat,
să le spun că nu-i uit şi nu-mi fac păcat de Rusalii.
Încerc să împart atunci veşnicia în bucăţi,
şi mă desfac în toate părţile componente
spre a ajunge la timp oriunde am plecat.
Semnul recunoştiinţei îmi creşte pe
umeri.
Doar Mama şi Dumnezeul meu sunt incluşi în fuiorul atingerii.
Tu, iubite de vrei să exist, păstrează-mi chipul intact,
şi inundă-mi grădina sufletului
cu mirosul de început al florilor verii.
Doar Mama şi Dumnezeul meu sunt incluşi în fuiorul atingerii.
Tu, iubite de vrei să exist, păstrează-mi chipul intact,
şi inundă-mi grădina sufletului
cu mirosul de început al florilor verii.
Când Rusaliile coboară încet pe pământ,
eu am să fiu acolo aşteptându-te la umbra pădurii,
pentru un nou început din legământul nostru etern.
eu am să fiu acolo aşteptându-te la umbra pădurii,
pentru un nou început din legământul nostru etern.
Sunt Marinela Stănescu şi mă declar o mare
iubitoare de viată şi tot ce înseamnă frumos. M-am născut în luna lui Cireşar
în oraşul Odobesti, jud. Vrancea la data de 04.06.1973. Mă gândesc cu drag la
semnificaţia lunii şi port în suflet culoarea cireşelor, dar mai ales în
obraji. Mi-a plăcut să cunosc, să învăţ să citesc. Sunt licenţiata a
Universităţii din București - Facultatea de Geografie şi în stiinţe economice
Facultatea de Management Financiar Contabil şi Informatică de gestiune,
master audit financiar-contabil.
Mi-a plăcut să scriu îmi place şi acum, iar încercările
mele literare doresc să înflorescă într-un volum de versuri unde pun lumină,
dragoste. Primele recitări au avut loc la serbările din şcoală, ori la
prezentările revistelor din oraş. Într-un cadru mai festiv mi-am prezentat câteva
poezii la sărbătoarea asociaţiei ADER – “Un om între oameni” – unde, recunosc, am avut mari
emoţii. Sigur îmi voi împlini un vis când primul meu volum de versuri va
fi gata.
Poeziile m-aş bucura să ajungă la sufletul cititorilor mei
şi să sensibilizeze prin conţinut. Oameni şi locuri dragi port cu mine în
poeziile mele de suflet alături de anii copilăriei.
Copyright © 2017 Marinela Stănescu
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat
este permisă numai cu acordul autorului.
Leave a Comment