FLORINA VITIUC CARAIVAN

Povești nescrise

Ochii mei spun povești despre mine

Cu un zâmbet, pe unele dintre ele

încerc să le îndulcesc

Dar fără reușită

Sunt atât de transparentă

Nu mai irosesc gânduri

pentru a le da o altă nuanță.

Cuvinte pentru a le colora

Le las să spună poveștile,

așa cum vor...

Hai, Hui

Pornesc hai hui prin lume,

în căutarea unei legi

a iluziiilor perfecte.

Salut cu pălăria

uralele tăcerii de drum bun

și pornesc la braț

cu căile lactee ale sufletului.

Așteptările invidioase îmi șoptesc:

Nu o să reușești!

Speranța îmi întinde mâna și-mi spune:

Vino, orice țel poate fi atins!

     

Indiferență

Cuvinte poznașe și cuminți,

se aliniază în fața mea.

Folosește-ne!

Iar eu tac.

Ce rost are să vă rostesc?

În dragoste cuvintele

sunt fără rost!

Metaforele se ascund

una după cealaltă.

Se simt neputicioase

în fața trăirilor...

Gândurile dau năvală

și se izbesc de zidul tăcerii.

Doar simțurile

mai au ceva de spus.

Le ignor!

Și adorm în pace

în visul letargic neîmplinit.

Florina Vitiuc Caraivan (s-a născut în Bucovina – comuna Arbore; locuiește în Făurei). 

                     “Sunt om ce-și găsește plăcerea în simplitatea vieții.”

.

Copyright © 2017 Florina Vitiuc Caraivan

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.