TIANA BADEA

Acum 40 de ani

10 minute.

Un tablou desenat, pictat și retușat,

o doamnă bătrână, înaltă

plimbâdu-și nervii în principală,

câteva ore pierdute în telenovele

și întâlnirea cu Florina...

o după-amiaza tristă...

Nord și Sud

pentru Eforiile nopții ce urmează,

pentru uraganul isteric al dimineții,

pentru 450 de îngeri

și pentru următoarea după-amiază tristă.

Închid ochii cu

gândurile zugrăvite

și văd mai puțin normal cum joacă șotron în fața blocului fata pe care am cunoscut-o azi.

În absența dărăpănată a cuvintelor tale mă lupt cu toate înfățișările obsedate ale anului 2018...

Și așa mai trece un apus...

2:00 PM

Nu te-am văzut.

Vânătoarea nunții

Plec.
Singură, în spate cu doi plopi și trei urzici contrafăcute-n lut,
la capătul tuturor speranțelor pe un câmp orb iubit de baltă și pădure,
să construiesc acolo cu două mâini de om
romanticul în cărămidă...

Pe marginea șanțului de pământ unde cântă dimineața lăutarii primăverii și copiii salcâmului...
Mă agăț aici de iarbă și de pustiul beat al zilelor ce urmează,
într-o casă moartă de chirpici înconjurată de plumb și timpuri trecătoare,
unde dansează uzi brazii în potecă
și cântă singurătatea cu lacrimi de crocodil...

Am să mănânc doar pâine de făină cu zahăr și câțiva crapi aduși de apă.
Așa vreau să trăiesc,
lângă o cișmea sarcastică din piatră care-mi alină dorul de vorbă când ies la pescuit și n-am cu cine să mai râd.

Aici, unde mă mut cu sentimente și gânduri imposibile,
am să-nfloresc un măr în prispă ce răsare din nimic,
să-mi cadă-n inimă merele lui albe...

Am să te uit odată cu vânătoarea nunții ce mă trimite fără amintiri la capăt de lume muritoare, eu fiind nemuritoare
Și-mi voi petrece fără tine imposibil, nemurirea în noroi, sub un pod sărăcăcios într-o casă bătrânească...

Saturn monumental

Glasul tău ce mă privește nostalgic mă alungă într-un cuib de vrăbii
și îngrijorat parcă vorbește singur într-o mulțime de copaci...
El se plimbă cu două reviste în mână, undeva, printr-un material pictat al cartierului tăcut dintr-un pas înalt, etern...
Iar eu,
în toată mulțimea asta de copaci te privesc și n-am curajul să-ți vorbesc...

Într-un monumental abstract și rotunjit la colț te iubesc atât de imposibil,
atât de monumental,
iar tu, neștiind numele meu
îmi respingi fiecare rimă în vers alb...

Hai să ne ținem de mână și să fugim amândoi într-o primăvară anterioară...
Știu că ai iubită și mă rup în două săptămânile ei,
dar promit că n-am să postez nimic pe instagram și nici pe marte, să nu știe nimeni nimic de noi...

Ar fi ciudat, probabil nu i-aș spune mamei, nu m-ar crede atât de detașată de pământ...
Aș pleca pur și simplu...
Mi-aș lua un rucsac de camping și aș pune acolo două, trei vise încurcate în culori acrilice...
Mă gândeam să luăm mașina ta, dar cred că mai romantică e o rulotă albă, ruginită...
Să fugim pe altă planetă cu ea!
Să ne facem casă din motive florale pe inelele lui Saturn și să locuim acolo,
să nu mă pui să gătesc, te rog!
Probabil l-aș da foc lui Saturn și am fi nevoiți să plecăm din nou pe altă planetă...

Atâtea vise și totuși imposibilul îmi spune că nu-i posibil ceea ce-mi doresc , dar nu-i ilegal să visez și să-mi doresc monumental o iubire cântată la pian pe Saturn...

De la Klimt

Dacă te face să te simți mai bine, să știi că în fiecare seară te urăsc în moduri diferite...

Și adorm, dimineața pe la șase și-un sfert cu Ura lângă mine citindu-mi din chiștoace sănătoase de insomnie

o poveste ce-ți poartă numele bolnav...

E ok acum, am adormit și poate fără să știi te-am dus și pe tine la culcare, te-am sărutat pe frunte și ți-am promis cea mai îndulcită indiferență pentru ziua următoare...

Fă-mi o favoare, te rog!

Ți-am lăsat pe măsuța de cafea, un bilețel unde sunt scrise toate numerele de telefon ale timpului,

fixul,

mobilul...

Sună-l într-o pauză de studiu să-ți spună dacă aștept degeaba ceva e posibil să nu se întâmple...

L-aș suna eu dar mereu îmi închide...

M-am trezit din viață pe la patru și primul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi pun oasele la loc de cinste în vitrină...

După la poștă, să trimit câteva scrisori acasă...

Să vizitez Clujul...

Apoi să zbor de pe acoperișul clădirii unde stau cu aripile mele împrumutate de la Klimt...

Ce zi încărcată, am uitat să te urăsc...

Mi-am dat seama abia când am ajuns seara în cameră și Ura mă aștepta acolo lângă geam cu o carte de bucate în mână, să-mi prepare și astă seară cele mai inventive coșmaruri cu tine...

Tiana Badea (Cristiana Ioana Badea, n. 24 decembrie 2002, Craiova): Este o poetă de 16 ani din, elevă  la secția Artă  Monumentală din cadrul Liceului de Arte „Marin Sorescu” din Craiova. Este deținătoare a mai multor premii printre care și  medalia de argint la Concursul Internațional de Poezie de la Triuggio (Italia). Sensibilă și introvertită uneori, alteori expansivă, Tiana Badea a strâns în palma ei steaua albă  a poeziei.

Premii:

Premiul I la Concursul Național „Oana Diana Renea” (Focșani, 2017)

Premiul I la concursul „Scrisoare către Eminescu de Dragobete” organizat de Societatea culturală Apollon (Urziceni, 2017)

Premiul II la Festivalul de poezie pentru elevi „Nichita Stănescu”, organizat de Societatea culturală Apollon (Urziceni, 2017)

Mențiune la concursul „Pașii poetului în burgul medieval” (Brașov, 2017)

Premiul III la Concursul Internațional de la Triuggio (Triuggio, 2017)

Medalia de argint la Concursul International de Poezie de la Triuggio (Italia, 2018) Premiul I la Concursul „Oana Diana Renea" (2018)

Premiul special la Concursul „Terre Lontane" (Sibari)

Premiul I la Concursul „Scrisoare către Mihai Eminescu" (Societatea Culturală  Apollon, 2018)

Premiul II la Concursul National „Radu Stanca. Pașii poetului prin burgul medieval" ( Sibiu, 2019)

Trofeul „Nichita Stănescu” la Concursul de Creație literara „Apollon”, Urziceni, 2019)

Mențiune  specială la Concursul „Leoaică tânără, iubirea” (Pitești, 2019)

Mențiune specială la Concursul „Premio Letterario Internazionale Corona” (Trebisacce, 2019)

Volume publicate:

Omul, fabrică de vise (editura Grafix, Craiova, 2017)

Cartea cu Vlad (editura Grafix, Craiova, 2018)

Ultimul tren spre infinit (editura Aius, Craiova, 2019)
3M Monumental (editura Aius, Craiova, 2019)
Ultimul tren spre infinit (editura Aius, Craiova, 2019)
Rugăciune suburbană (editura Rafet, 2020)

Copyright © 2019 Tiana Badea (Cristiana Ioana Badea)

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.