Politica privind datele cu caracter personal poate fi consultată aici:

16 ian. 2020

CHRISTIAN WILHELM SCHENK















 
Balans

Când luna raza și-o-ntețește
pe aripile lui Pegas,
noaptea-și prelinge nebunia
făcându-și mendrele pe colțuri
de stânci și frunze rătăcite.

Turma lui Pan visează iarba
câmpiilor verzi a lui Hermes
pe când Olimpul zace-n toamna
Moirei cea aducătoare de Veșnicie
și speranța zilei de mâine și de veci.

Potecile încrucișate
urmează liniștea speranței
furtunii ce n-o să mai vină
cu prăbușirea în Tartaros.

Când zorile poveștilor trecute
revin pe muntele izbăvitoarelor dureri,
cu sângele prelins din răni bătute
pe cruci de lemn sub calde adieri
de alizeu, atunci se naște iar și iar
credința care moare în amurg,
când înspre noapte visele se scurg.

E un balans perpetuu între rău și bine,
o frunză ce-nverzește și se ține
din zori de ziuă până în amurg
cerșind iubirea unui demiurg
ce mâna lui cu-a noastre vrea să-mbine.


Genetice imagini

M-am trezit odată dintr-un vis;
eram pe-un câmp cu Dionysos
care dormea lângă Menade
după o noapte petrecută
la poale de Olimp scrutați de Eos.

Dar n-a fost vis; o căprioară
fugii de armele lui Ares
iar eu simții reproșul Herei
și-a Moriei destin grecesc.

M-am dus pe mare-n valuri negre,
și pe uscat m-am dus pân‘am ajuns
În Bacharach pe Rin unde se spune
că Loreley scufundă-n valuri
corăbii și corăbieri.

Și totuși vis a fost, dorință,
în valuri înecate doruri
copilărești, nepovestite
și neștiute nici de somn.

Poetice balade care
genetic mi-au străpuns adâncul
neprihănitelor imagini
visate de străbunii barzi!


Res extensa

Fulgii negri de zăpadă
pe întinsuri reci și sumbre
răscolesc trecute umbre
pe-a istoriei arcadă.

Mulți trecut-au în tăcere
pe sub bolțile-arcuite
de istorii drămuite
și păzite de acere.

Mulți poeți se perindară
pe întinsuri sumbre, reci,
toți, sumerieni și greci
lăsând urma legendară.

Apollo-i întinse lira
binecuvântând poeții
artele și interpreții
binecuvântând satira.

An de an vremea meschină
A sfărmat de mult arcada
Străjuită de Monada
Resextensa în ruină.

Epigonii vin călare
Pe un Pegas înhămat
Cu prezentul vătămat
de orgolii-n;elătoare.

O, sărman poet, deznoadă
Dacă poți țesuturi sumbre
Din ruinele de umbre
Viscolite de zăpadă.

Viitorul e-un resort
Ce aruncă timpul mort
În vâltoarea-n;elătoare
Unei vieți întâmplătoare.
 

Testament neîmplinit

Zilele zbor pe aripile unei păsări negre,
umbra trecutului se-tinde peste lume
ștearsă pe-alocuri de atâta vreme,
cuprinsă-n pagini galbene, postume.

În haos Eros adormise lăsând pe Aiolos să bată
cu vânturile lui pe Gaia, muma pământului.

Titanii i-au rămas în pântec căci Uranos,
rămas în ceruri, s-a rătăcind vrând să străbată
lumea lui Eros Adormitul.

Pe fruntea cerului se-ntinse o umbră fără de sfârșit.

Sarea pământului,
lumina lumii, trezite din adâncul somn,
veniră-ntr-un târziu pe-un munte
înveșmântând un simplu Om
cu-ncălțămintea prăfuită
și-un atereu rupt pe alocuri;

dar fruntea lui era-ndreptată spre cer
de unde Tatăl îl trimise în haosul și în furtuna
dezlănțuite peste noi.

N-am înțeles ce-a vrut să spună,
n-am înțeles de ce-a venit;
i-am pus pe creștet o cunună
de spini, și-apoi l-am răstignit!


Christian W. Schenk (Christian Wilhelm Schenk, pseudonimul literar al lui Dr. Wilhelm Schenk, n. 11 noiembrie 1951, Orașul Stalin, România): Medic chirurg, poet, eseist, editor și traducător, membru al  Uniunii Scriitorilor din România și Germania.

Clasele primare le-a absolvit în localitatea minieră Concordia, astăzi Colonia 1 Mai din Brașov (1958-1962). A urmat școala generală în localitatea vecină Vulcan (1962-1966) și, cu întreruperi, liceul din Codlea (în 1974, urmând cursurile la seral, și-a luat bacalaureatul). Între 1971 și 1976 a lucrat ca sezonier, operator cinematografic, muncitor țesător, primitor-distribuitor. În 1976 a părăsit România stabilindu-se definitiv în Germania. Între 1977 și 1980 a absolvit în orașul Koblenz școala de tehnică dentară, iar apoi, din 1980 până în 1985, a urmat Facultatea de Medicină din cadrul Universității Johannes Gutenberg” din Mainz. Și-a luat doctoratul în 1985 cu lucrarea de disertație „Despre situația handicapaților la locul de muncă”. Între 1986 și 1988 a lucrat ca medic asistent, iar în 1988 și-a deschis un cabinet particular în orașul Kastellaun. În prezent locuiește în Boppard pe Rin, unde practică și în prezent.

Christian W. Schenk a publicat prima sa poezie în revista pentru copii Luminița, sub atenția primului său mentor literar (până în anul 1965) Tudor Arghezi. Al doilea său mentor, între anii 1964-1969, a fost poetul transilvănean Vasile Copilu-Cheatră care la rândul lui a stat sub influențele tematice ale lui Aron Cotruș. În 1977 la cunoscut la Portlligat pe pictorul Salvador Dali, care i-a influențat în mod decisiv opera și mai ales metaforica de mai târziu.

Ca redactor șef al revistei trilingve Convergențe Românești (1984-1986) a scris un articol virulent împotriva așa-numitelor urbanizări dispuse de Nicolae Ceaușescu (ca urmare a fost declarat persona non grata în anul 1986). A continuat să scrie, având însă rezonanță doar în Vest. În 1990 a fost reabilitat, mai târziu primind și un Brevet Prezidențial. Fiind membru al Uniunii Scriitorilor din Germania și România, Union Mondiale des Écrivains Médecins, American Romanian Academy of Arts and Sciences, al Uniunii Scriitorilor și Publiciștilor Medici din România, în Balkanromanisten-Verband (Societatea Balcaniștilor Germani) și în Süd-Ost-Europa-Gesellschaft (Societatea Germană pentru Europa de sud-est), Christian W. Schenk s-a străduit să propage culturile germană și română, cât și legăturile dintre acestea în spațiile culturale Est-Vest. Un mare rol pentru promovarea literaturii române în spațiile de limbă germană l-a avut și înființarea editurii Dionysos. Pentru meritele sale deosebite în legăturile culturale Est-Vest cât și pentru opera sa, Christian W. Schenk a fost numit în anul 2000 Cetățean de Onoare al Orașului Cluj-Napoca.

Volume publicate:

Gedichte/Poezii (Editura P, Mainz 1981, și Editura Omina, Dortmund, 1987)
Strigătul morților (Editura Labyrint, București, 1991)
Testament (Editura Labyrint, București, 1991)
Răstignirea ultimului cuvânt (Editura Doris, București, 1992)
Lichtebbe/Reflux de lumină (Verlag Deutscher Autoren, 1994
Blinder Spiegel/Oglinda oarbă (Edition L, Loßburg, 1994)
Semne, gratii și simboluri (Editura Dacia, Cluj)
Mandala (Dionysos Verlag, 1996)
Două anotimpuri, toamna (Editura Helicon, Timișoara, 1997)
Poezii/Gedichte (Rumänisch/Deutsch, Cogito Verlag, Oradea, 1997)
Vorbe sugrumate-n aer (Editura Cogito, Oradea,  1998; ed. II 1999)
Poeme vechi și noi (Editura Axa, Botoșani, 2000)
Elegii Coloconeze (Editura Cronica, Iași, 2000)
55 Poezii (ediție specială la aniversarea vârstei de 55 de ani, editura Conta, Piatra Neamț, 2006)
Suferind tăcerea (Opera omnia, editura Tipo Moldova, Iași, 2011)
Ulița copilăriei (ediție restrânsă, bibliofilă, Editura Dionysos Boppard, 2013)
Poetica sedecim (editura Limes, 2020)

Prezențe în antologii:

Das Gedicht ’92 – Eine Auswahl neuer deutscher Lyrik (Edition Lyrik, 1992;
Lyrik heute, Czernik Verlag, 1993)
Unterm Fuß zerrinnen euch die Orte – Neue deutsche Lyrik zum Thema Heimat (Freudenstadt, 1993)
Heimkehr (Edition “L”, 1994)
Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren) (Lumina piezișă, antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag, Kastellaun, Germania 1994)
Vânătoare de vise (Cartea Festivalului International de Poezie Oradea, Editura Cogito, 1997)
O sută de catarge – Microantologie de haiku a poetilor români (Editura Haiku, 1997)
Rumänische Dichter (Editura Romania Press, 1998)
Spectre Lyrique (Edition Europa, 1999)
Mărturii la sfârșit de veac – Vol I (interviuri, editura Arionda, 2000)
101 dialoguri în libertate – Vol II, Cassian Maria Spiridon (interviuri, Editura Ideea Europeană)  
Lyrical Anthology/Antologie lirică (editura Antares, 2010 și 2011)

În colaborare:

Rumänische Dichter/ Poeți români (Editura România Press, 1998 și Verl. d. Zeitschr. für internat. Literatur LOG , Log-Buch 21, Viena)
Einhundertelf Rumänische Dichter/ O sută unsprezece poeți români (Editura  România Press, București, 2000)
Rumänische Dichter von Eminescu bis zur Gegenwart/ Poeți români de la Eminescu până astăzi (Editura România Press, București, 2001)
Abgenutzter Engel: Zehn rumänische Dichter (Dionysos Verlag, 2004)

Informații complete aici: U.S.R. Filiala Iași - Christian W. Schenk


Copyright © 2020 Christian Wilhelm Schenk (Wilhelm Schenk)
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.