vină de mă-nvultură...
vultur, vultur zburător
ca un bumerang de pene
când de dor îmi este dor
du-mă dincolo de gene
vultur, vultur carnivor
ca un lup flămând cu-aripe
când de dor îmi este dor
zboară-mă în cer de clipe
vultur, vultur călător
ca un tren prin gări postume
când de dor îmi
este dor
trece-mă în altă lume
vultur, vultur răpitor,
ca un vânt în ciutură,
când de dor îmi este dor,
vină de mă-nvultură...!
La început a fost Cuvântul
Cuvântul, înainte de Cuvânt,
A fost... cuvântul, stare sau un cod,
Geneza celor câte-au fost și sunt
Și din Cuvânt prind viață și dau rod...
Mai înainte de a fi Cuvânt
N-a fost nimic: nici timp, nici loc,
Nici univers, nici cer și nici pământ,
Cum nici lumină, aer, apă, foc...
Ci, deodată, s-a făcut Cuvânt
Din ne-nimic și din nimic iscat,
Din însuși parcă smuls, luând avânt,
A fost... cuvântul, stare sau un cod,
Geneza celor câte-au fost și sunt
Și din Cuvânt prind viață și dau rod...
Mai înainte de a fi Cuvânt
N-a fost nimic: nici timp, nici loc,
Nici univers, nici cer și nici pământ,
Cum nici lumină, aer, apă, foc...
Ci, deodată, s-a făcut Cuvânt
Din ne-nimic și din nimic iscat,
Din însuși parcă smuls, luând avânt,
În toate și în tot s-a-ntrupat...
Din ne-cuvânt, cuvântul în Cuvânt
Și în ecoul propriului ecou
S-a încropit, s-a închegat, s-a frânt
Și s-a-nmulțit precum un ou din ou...
Primul cuvânt de după pre-Cuvânt
A fost de dinainte încifrat
Ca genele-n eter, drept zăcământ
În noul vechi Cuvânt reprogramat...
Cuvântul cel dintâi după Cuvânt
A fost un sunet alb și gol, un ton,
Ori o lumină albă ca un vânt,
Sau nici n-a fost și nu e decât zvon...
Eroii nu mor doar o dată...
Eroii nu mor doar o dată
Ca frunzele și-atâtea flori
Când ne e toamna-ndoliată
În gând, în vise și n fiori.
Ca frunzele și-atâtea flori
Când ne e toamna-ndoliată
În gând, în vise și n fiori.
Eroii nu mor doar o dată,
Ci zi de zi și, uneori,
Îi revedem sub pleoapa mată
Și, deși trec, nu-s trecători.
Ci zi de zi și, uneori,
Îi revedem sub pleoapa mată
Și, deși trec, nu-s trecători.
Eroii nu mor doar o dată,
Ci mor în noi de multe ori,
În soră, frate, mamă, tată
Și-apoi devin nemuritori...
Ci mor în noi de multe ori,
În soră, frate, mamă, tată
Și-apoi devin nemuritori...
Eroii nu mor doar odată,
Precum în zbor bieții cocori;
Când mor, continuă să bată
Din aripi, veșnic zburători...
Precum în zbor bieții cocori;
Când mor, continuă să bată
Din aripi, veșnic zburători...
Eroii nu mod doar o dată
În veac de biblice orori,
Eu nu au vârstă, deocamdată,
Fie maturi, fie feciori...
În veac de biblice orori,
Eu nu au vârstă, deocamdată,
Fie maturi, fie feciori...
Eroii nu mor doar odată,
Când din trufie și erori
Apar prin cărți doar la erată
Și-n lista unor trădători.
Când din trufie și erori
Apar prin cărți doar la erată
Și-n lista unor trădători.
Eroii nu mor doar o dată
În paranteze din scrisori
Sau pe-o hârtie nedatată,
Cu amintiri din închisori.
În paranteze din scrisori
Sau pe-o hârtie nedatată,
Cu amintiri din închisori.
Eroii nu mor doar o dată,
Nu sunt naivi și visători,
Mor înțelept și niciodată
Ostentativi și sfidători.
Nu sunt naivi și visători,
Mor înțelept și niciodată
Ostentativi și sfidători.
Eroii nu mor doar dată
Când nu ne mai trezim în zori
Și nu mai știm când ni se-arată,
Murind și noi, adeseori...
Când nu ne mai trezim în zori
Și nu mai știm când ni se-arată,
Murind și noi, adeseori...
Eroii nu mor doar o dată,
Ci mor în noi de multe ori,
În soră, frate, mamă, tată
Și-apoi devin nemuritori...
Ci mor în noi de multe ori,
În soră, frate, mamă, tată
Și-apoi devin nemuritori...
oct 2015 cu trei zile înaintea tragediei Colectiv
Celor care se vor naște - Imn
Țara mi-o iubesc cu patos,
Glia, Slova, Portul, Sfinții...
Ce pe-un și mai sacru Athos
Ce ni l-au lăsat Părinții
Și Înaintașii Ginții...
Glia, Slova, Portul, Sfinții...
Ce pe-un și mai sacru Athos
Ce ni l-au lăsat Părinții
Și Înaintașii Ginții...
În cuvintele-mi de ceară
Arsă pe Altar de Mamă,
Dușmanii-i blestem să piară
Dincolo de-a morții vamă,
Pruncilor să le dea seamă:
Arsă pe Altar de Mamă,
Dușmanii-i blestem să piară
Dincolo de-a morții vamă,
Pruncilor să le dea seamă:
Celor care se vor naște
Din al negurilor pântec
Pe când moartea ne va paște
La răspântii de descântec.
Pe când am să mă-mpământec...
Din al negurilor pântec
Pe când moartea ne va paște
La răspântii de descântec.
Pe când am să mă-mpământec...
Nu lăsați Țara la placul
Celor care ne dezstrajă,
Rațiunea ni-e copacul
Roditor din lemn de coajă,
Ce pe-omizi le descurajă..
Celor care ne dezstrajă,
Rațiunea ni-e copacul
Roditor din lemn de coajă,
Ce pe-omizi le descurajă..
Nu lăsați Țara la voia
Prădătorilor de roade,
Râul, ramul și nevoia
Să le străjuim, se cade,
Spiritul ce, Țării, vad e !
Prădătorilor de roade,
Râul, ramul și nevoia
Să le străjuim, se cade,
Spiritul ce, Țării, vad e !
Țara mi-o iubesc cu ura
Contra celor ce-o trădează
Ci iubind-o, doar, îndur a
Lacrimei acidă rază
Care-n suflet mă brăzdează...
Contra celor ce-o trădează
Ci iubind-o, doar, îndur a
Lacrimei acidă rază
Care-n suflet mă brăzdează...
Romeo Tarhon: Poet, romancier, publicist, jurnalist, editor. A debutat
publicistic în adolescență cu poezie și proză, făcând parte din corpul
redacțional al revistei liceului. Paralel pregătirii școlare și universitare, a
activat ca membru al Salonului literar-artistic Comentar, un cenaclu de
referință al anilor `70 și `80, dedicându-se creațiilor literare, artelor
plastice, actoriei, reprezentațiilor scenice și evoluției la televiziune și
radio în emisiuni culturale. I s-au publicat diferite creații de literatură în
revista Comentar și în Almanahul Părinților. În 1990 a colaborat
ca jurnalist la ziarul Zig-Zag, și, începând din 2005, a publicat
consecvent, având propria rubrică intitulată Comentar de gazetar, în
săptămânalul social-politic, economic și cultural Națiunea - Europa și
Neamul Românesc În 2010 a devenit co-patron al Grupului de Presă Alcero,
redactor-șef adj. al ziarului Națiunea – continuitate pentru neam și
țară și director al Editurii Națiunea, publicând, totodată, numeroase
articole de opinie, analiză și atitudine, interviuri, referate și beletristică,
în special poezie, primând cea patriotică, dedicată țării și neamului românesc.
Printre lucrările sale cu impact social se regăsește
rubrica-serial Comentar de gazetar din ziarul Națiunea, dar și
romanul Baladă pentru pâine, lacrimi și vioară, a cărui narațiune
acoperă întreaga perioadă comunistă; l-a scris în 1983, cu apariția periodică a
mai multor capitole în unele publicații ale vremii, între care, cu referințe
pozitive, și în revista Săptămâna, dar l-a publicat integral abia după
32 de ani de la scriere și după un sfert de veac de la prăbușirea comunismului.
Ca ziarist a scris numeroase articole sarcastice, în maniera pamfletului
politic îndreptat împotriva sistemului postdecembrist, a imposturilor și nonvalorilor
care guvernează România, preocupare căreia îi este dedicat conștient că
incomodează ca și în anii comunismului. Realizări jurnalsitice mai importate: Despre
adevăratele scopuri ale marilor companii (interviu serial cu Dr. Richard
Stein, cercetător român la University Princenton, 2011); Cazier moral de
politician penal (serial despre cei mai lustrabili și mizerabili
(ș)parlamentari, 2011), Viața ca o telenovelă: Dan Voiculescu și
încrengăturile lui de clan și de alianță (interviu serial, 2014).
o membru Uniunea Ziariștilor Profesioniști
(UZPR, începând din 2016)
o membru Uniunea Compozitorilor și
Muzicologilor din România, Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor
(UCMR-ADA, începând din 2016)
o președinte filiala pe România a Uniunii
Internaționale a Oamenilor de Creație
o membru Uniunea Scriitorilor Europeni de
Limba Română (USELR)
o membru Asociația Scriitorilor
„Academus”, București, începând din 2016
o membru juriu Concursul literar-artistic
„Dor de Dor” 2016 și 2017
o membru juriu Festivalul Internațional de
Poezie ”Renata Verejanu” 2016
și 2017
o fondator și coordonator al proiectului
„Rugă fără Sfârșit”, cel mai lung poem colectiv pentru Cartea Recordurilor:
s-au înregistrat peste 31.000 de catrene în decursul a 12 luni acordate proiectului
(sept. 2011- sept. 2012)
o fondator al concursului de creație
literară „Mi-s muza/muzul poeziei/prozei”
o fondator al ”Curentului Literar
Douăzecist”
o fondator administrator al grupului din
rețeaua Facebook, ”Academia de Poezie și Proză” cu peste 14.000 membri
Antologii (în
calitate de coordonator de carte, editor, coautor):
Rugă fără sfârșit (2012), Cu patria în suflet (2013), Limba
română este patria mea (editată de Guvernul României, 2013), A treia
cale (2014), De drag, de jale și de dor (2014), Vise târzii (2014),
Terapie prin poezie (2015), Limba noastră eminească (2015), Lyrics
et Prosa (volumele I, II și III, 2015-2016), Antologia antologiilor
editurii Națiunea (2016), Mi-s muza/muzul poeziei/prozei (2017)
Cărți publicate:
Dumnezeu
surghiunit (lirică naționalist-patriotică, Editura
România Rațională, 2019)
Steaua mea
eminesciană (poezie, Editura Națiunea, 2019)
Romeea (poezie, (ditura Națiunea, 2018)
Dorul (poezie, Editura Națiunea, 2017)
Îngeri blestemați (poezie, Editura Națiunea, 2017)
Năvalnicul (legende, povești, cugetări, fabule , Editura Națiunea,
2016)
Baladă pentru
pâine, lacrimi și vioară (roman,
Editura Națiunea, 2015)
Forța a cincea (roman, Editura Națiunea, 2015)
Toamnă fatală (poezie, Editura Națiunea, 2014)
Și îngerii au
îngeri păzitori (poezie, Editura
Națiunea, 2014)
Citește mai multe poezii aici: Romeo Tarhon - Alegeri
Copyright © 2019 Romeo Tarhon
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat
este permisă numai cu acordul autorului.