LAVINIA ELENA NICULICEA - POET CU NORMĂ ÎNTREAGĂ

Lavinia Elena Niculicea - Poet cu normă întreagă - Elegiile iubirii (volum publicat de editura Betta ca urmare a premiului III  obținut de autoare în cadrul ediției a II-a / 2019 a Concursului Național de Poezie “Radu Cârneci”, 2019): Zămislind în sufletul său candid iubirea de cuvânt, Lavinia a înțeles că poezia înseamnă altceva: "dreptul sufletului de a respira… întâlnirea de grație cu Dumnezeu… speranța într-o lume plină de sens, prin care oamenii mai pot iubi" (Interviu în Așii Români, mai, 2019). Lirica sa înseamnă: ploaie de gânduri, iubire de artă și de oameni, de florile Cerului, de decembrie înghețat, de tainele existenței copilăriei... Tăcerea îi prelungește trăirea efemeră, iar radiografia visului reprezintă un punct de sprijin, iubirea pentru Dumnezeu sugerând simbolul destinului uman. Poeta a înțeles că inefabilul poetic este un zbor la altitudinea dorului pe tărâmul iubirii. Ea surprinde prin nota de optimism și prin dimensiunile interioare ale sentimentului de dragoste pentru tot ce o înconjoară. Poezia sa reprezintă o treaptă a devenirii esteticii frumosului spre lumină. (…) Elegia Laviniei Elena Niculicea ne umple de nemărginire precum primăvara de muguri, îndeosebi prin transfigurarea unui cod de sentimente indescifrabile, propuse nouă cititorilor spre decriptare. (extrase din prefața volumului – Poeta iubirii – semnată de Nelu Barbu)

Lacrimă de sare

Te-aştept pe un ţărm atins de cuvânt,

Un dor îmi apasă pe tâmpla din vis.
Muşcăm amândoi dintr-un măr interzis,

Gustăm împreună din cer şi pământ.

Prin chemarea tărâmului cu îngeri.

Cerul descântă a nopții poezie…
Iubirea noastră nu-i simplă fantezie,
E lacrimă de sare pe obrazul unei veri.

Ne spală gândul rezemat de lună,

Valuri flămânde, sărată sărutare.

Apusul calcă cu talpa, marea nebună.

Hipnotizaţi de talazuri cu buze fierbinţi,

Ne vom afla pe acelaşi mal de cuvânt,

Să pescuim din adâncuri lacrimi de sfinți.

Poet cu normă întreagă

îmi pun gândul inocent
pe ghilotina timpului
cu miros de mușcate sălbatice

ispășesc clipa cu pleoapele
deschise către mâine
visul înghețat să sărute

coapsa primăverii la orizont

cerul îmi lustruiește aripile ponosite
să pot zbura la altitudinea dorului
ciugulit de păsări dezmoștenite
pe tărâmul iubirii

să pot fi poet cu normă întreagă
în slujba lumii

Zâmbet (im)perfect

trag peste suflet durerea

o bluză mult prea strâmtă

aştept să-mi încheie nasturii

insolitelor gânduri

liniştea

pe dos îmi iau sentimentele

să mi se lipească de buze

un zâmbet (im)perfect

rotunjesc jumătățile de adevăr

prin tăceri cu miros

molipsitor de viață

Dincolo de stropii grei

plouă
norii nostalgici pun monopol
pe stările mele 

învăţ să-mi întind aripile chircite
dincolo de stropii grei
și frâng cerul nostru
ca pe o pâine aburindă
să mă hrănesc cu firimituri
de zbor

la masa tăcerii cinez cu viitorul
să-mi fie lacrima

șoapta începutului
viața să mă soarbă dintr-un pahar
cu etichete de stele

Jocul de-a iubirea

Minţile ni s-au îndrăgostit

la primul gând

că-mi eşti, că-ţi sunt.

Ca doi copii tânjeam să intrăm

în jocul iubirii.

Ne-am jucat până inimile

au aprins universul cu fiori

nedezlegaţi de primii părinţi.

Arterele ne tremurau

de atâta roşu,

prin vene ne curgeau

irizaţii de albastru,

pictând din joacă un tablou

suprarealist.

Ne-am împrumutat unul altuia dorul,

că nu mai ştiu unde încep eu

şi unde te sfârşeşti tu.

Operată pe cord deschis,

simt dureri neştiute.

Acum tac,

să-ţi aud primul gând.

Sunt ploaie

Sunt ploaie de vară,
mă preling pe buzele-ţi moi,
îţi sărut infinitul regăsit,
sorbind-ţi cu sete
lacrima
din colţul zâmbetului,
amară ca o cafea băută
pe fugă.
Marea o simt în ochii-ţi adânci,
gustul lor e dulce-sărat
la fel ca viaţa…
Înot printre valuri de suflet,
lovindu-mă de gândurile-ți

colțuroase.
Înserarea – paravan
pentru iubirea ce tăinuieşte
paradisul,

ne picură pe creștetul visului

nectar de stele.

Iubeşte-mă ca un copil,
cu luna în privire,
pe ţărmul scăldat
de iluzii,
atingând cu gândul,
talazurile fericirii.

În ritmul zărilor marine,
ne vor invita la dans

pescărușii.

Mai multe poezii și profilul autoarei: Lavinia Elena Niculicea

Citește aici poezii din volumul: Radiografia visului

Copyright © 2019 Lavinia Elena Niculicea

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.