LILIANA NEGOI

ecouri

sunt o țărancă făcută, nu născută.

țărancă născută era bunica mea.

apa care îmi curge mie pe mâini e doar

umbra apei pe care ea o smulgea cu ciutura

din măruntaiele pământului.

pâinea pe care eu o frâng pe masă e numai

năluca pâinii născându-se în covata ei de lemn.

războiul de țesut unde altădată suveica ei țesea povești

„de la stânga la dreapta

apoi de la dreapta la stânga”

azi e urzit doar de păienjeni.

pământul de sub tălpile mele s-a primenit de multe ori

cât timp m-am botezat cu beton și asfalt și plastic

și mi se încolăcesc neologismele pe limbă

precum șerpii pe creanga de alun,

și chiar și acum, după ani și ani,

când pipăi răsăritul și apusul cu privirea,

în minte-mi răsună vocea ei

chemându-mă și învățându-mă să mă rog,

și pe amintirea glasului ei sărat de sudoare și lacrimi

lutul din mine încă se răstignește –

născut, nu făcut...

născut, nu făcut...

născut...

și va trece și primăvara asta pe lângă mine

[...] și va trece și primăvara asta pe lângă mine

precum un stol de păsări zburând nepăsătoare

pe lângă o biserică veche,

atât de veche încât crucea s-a făcut, în timp,

totuna cu praful rugăciunilor,

totuna cu vântul,

iar tu te vei uita în ochii mei,

căutând în ei umbra cuvântului

și n-o vei găsi, de prea multe zbateri de aripi [...]

cuvintele nu zboară

și dacă de fapt cuvintele nu zboară?

dacă de fapt ele se lipesc de omul sau lucrul către care le rostim,

și rămân acolo,

atârnând ca niște ciorchini invizibili,

unii mai stafidiți decât alții?

dacă noi, invers decât șerpii,

în loc să ne lepădăm câte-un rând de piele

ne punem unii altora pe noi încă un strat și încă unul

și încă unul,

și nu doar pe noi, ci și pe tot ce ne înconjoară?

dacă de fapt ne clădim într-una din silabe unii pe alții

ca pe niște cuiburi –

unele mai mari, altele mai mici,

unele de nuiele, altele de paie,

dar toate lipite cu lut –

iar dumnezeul zburând din noi e ca o pasăre mare

hrănindu-se cu măduva cuvintelor noastre?

mărul

era odată un măr pe care omizile

escaladându-l îl desenaseră

cu zeci și sute de fire și

crăpături cenușii cafenii

colilii

adânci precum un sfert și încă jumătate din perii lor aspri

iar mărul dormea știindu-și fructele în siguranță

păzite fiecare din ele

de câte un vierme

de câte o molie nenăscută

menită să trăiască doar o zi după vederea răsăritului

rodea mărul nătâng

mereu doar vieți de fluturi

doar semințe de moarte

doar clipe fugare

fuginde

fugărite mereu de aceeași sfânta treime

a timpului

iar oamenii nemâncându-i fructele

nu știau că trebuie să cadă

ca să aibă de unde să se ridice

nu știau că umbra fluturilor peste umbra lor

era totuna

Liliana Negoi (n. 1979, Craiova): A locuit în Craiova până la finalizarea studiilor liceale în cadrul Liceului de Artă “Marin Sorescu”, specializarea muzică. Ulterior, s-a stabilit în București, unde a urmat succesiv cursurile Facultății de Interpretare Instrumentală și apoi pe cele ale Facultății de Relații Economice Internaționale. Scrisul a pătruns ca activitate propriu-zisă în viața sa destul de târziu, mai întâi prin intermediul poeziilor – primul text a văzut lumina zilei când avea 18 ani. În jurul vârstei de douăzeci de ani a început să își traducă creațiile literare în limba engleză, și începând de la vârsta de 24 ani a început să scrie predominant în limba engleză, îndeosebi poezie. Ulterior însă a revenit la limba natală, și, cu timpul, proza s-a adăugat poeziei.

În 2010 Liliana Negoi a inițiat primul ei blog, în limba engleză, Endless Journey, iar un an mai târziu, în 2011, și pe cel în limba română, curcubee în alb și negru, cele două pagini conținând exclusiv creații literare proprii. Din anul 2013 este activă și pagina Din dragoste pentru artă, dedicată diverselor aspecte ale lumii artistice din România. O parte a textelor din limba engleză sunt adunate în câteva colecții (unele în variantă tipărită – Sands and shadows, Footsteps on sand – tanka collection, Cream of wordflakes, The hidden well, A gathering of lines – iar altele sub formă de e-book – Croquis – 25 sonnets și Amber drops – haiku collection), unele dintre ele fiind disponibile pentru lectură pe pagina Scribd Liliana Negoi. Un alt aspect al activității sale literare este reprezentat de înregistrări de lectură de poezie, atât proprie cât și a altor autori, o parte a acestor înregistrări putând fi ascultate pe paginile Soundcloud Liliana Negoi și Liliana Negoi 1.

  

Premii:

Premiul al treilea obținut la Concursul internațional de haiku Kusamakura (Japonia, 2013, cu poemul curtain fluttering –/ bravely surfing on its waves,/ a small ladybug)

Premiul al treilea la Concursul Peregrinări (ediția a V-a, secțiunea proză scurtă, 2014, cu textul Jacinta)

Premiul întâi la Concursul Peregrinări (ediția a X-a, secțiunea proză scurtă, 2017, cu textul Sămânța, inclus în volumul Pulberi în vânt și alte povestiri apărut la editura Singur în anul 2018 ca urmare a premiului obținut).

Volume publicate:

Aparenta curgere a lucrurilor (colecție de poezii în limba română, editura Pim, 2015)

Pulberi în vânt și alte povestiri (proză scurtă, editura Singur, 2018)

Citește mai multe poezii aici: Liliana Negoi - Iubește-mă, Liliana Negoi - Tăceri de lapte

Copyright © 2018 Liliana Negoi

Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.