Trupul meu,
Sufletul meu,
Sufletul meu,
Pământ şi Cer,
Verigi diferite îmbinate măiastru,
Miracolul este la Dumnezeu.
Trupul meu,
Sufletul meu,
Săgeată cu două vârfuri
Plămădită de Dumnezeu
În „ziua a șasea”.
Un vârf sărută Cerul,
Celălalt este legat de Pământ pe vecie.
Sufletul meu,
Zbor ce nu cunoaște hotare.
Trupul meu,
Fir de grâu semănat într-o țarină
Năpădită tot mai mult de neghină.
Căznesc să-mi păstrez
Sfânta Lumină primită din „Începuturi”,
Parcă aș fi mereu în Vinerea Mare
Din Săptămâna Patimilor,
Când cânt plângând Prohodul,
Răstignirii Lui Iisus Hristos pe Cruce!
Case mari..., case mici...!
Cum se face diferenţa?
Pe ce criterii?
Constructorul le diferențiază
după tonele de beton turnate,
după cărămizile zidite,
după numărul etajelor...
Filozoful ia în calcul
raportarea construcției la Univers,
importanța istorică, stilul etc...
În viziunea mea de simplu om credincios,
o casă mare este aceea
în care are loc Cerul.
Acolo unde intră Cerul,
pot locui mulţi oameni cumsecade.
Casa
aceea nu are nevoie
de fundaţie din beton.
Nici de o sumedenie de etaje.
Chiar şi o singură încăpere, poate fi de
ajuns.
*
În casa unde intră Cerul,
mă vizitează, fără întârziere,
aievea sau în vis, mesagerii divini.
Au stat cu mine la masă,
şi împreună ne-am bucurat
de Lumina Strălucitoare
care pătrunde prin geam.
În faţa Puterii Luminii Cereşti,
privirea mi se pleacă smerită,
neputincioasă, parcă!
Numai la timpul rânduit
Ochii mei pot privi Lumina.
Blândeţea Ei e binefăcătoare!
Ea mi-a lipit pe gene un strat gros
de bobiţe strălucitoare!
Mesagerii divini,
uneori au nume de oameni: Ana, Nelu.
Stând cu mine la masă,
mi-au spus cu blândeţe:
„Deocamdată să nu te muţi de aici!
Mai stai până suntem şi noi gata”!
*
Binecuvântare au fost cuvintele lor!
Nu mi-am mai dorit
să mă mut în altă casă mai spaţioasă.
Casa mea îmi este foarte dragă!
Am linişte şi multă Lumină.
În casa mea are loc tot Cerul!
(Din volumul de poezii „La marginea ploii”)
Mă doare pământul
Iau trenul de noapte, spre gara din
zori,
Se-amestecă gândul cu secera lunii,
La sân cuibăresc o mie de sori,
Cerul se scaldă în ochiul fântânii.
E forfotă mare spre gara din zori,
Sudoarea-mi pictează cămaşa de in,
Vin îngeri să picure roua pe flori,
Viaţa mă doare, că stau prea puţin...
O!, Clipă, te rog, prefă-te în veac!
Clădesc cu migală al meu univers...
Cămaşa de trup nu pot s-o desfac...
Mă doare pământul, că-l tulbur din mers!
El
Cu tălpile goale, El merge pe foc,
Licoarea şi-o fierbe la flacăra ploii,
La semnul Lui, timpul se-opreşte pe loc,
C-o lacrimă sfarmă cătuşele voii.
El este oriunde, în Cer, pe Pământ,
Cu apa vieţii umplut-a ulciorul,
Iar când golit fi-va, cu-un singur
cuvânt,
La gura fântânii El cheamă izvorul.
O, Doamne, te rog, luminează-mi menirea!
Mă lasă la porţile fără de chei!
Plăpând îmi e pasul, dar mare uimirea...
Eşti Domn şi Cioban al turmei de miei!
(Din volumul de poezii „Cântând pe o rază astrală”)
Tărâmul ireal
Am poposit pe ţărmul plin cu alge
Când soarele ieşea semeţ din mare
Călcam desculţ pe cioburi milenare
Pe valuri se vedeau dansând catarge
Mi-e gândul nestatornic ca un val
Ce te sărută-n grabă şi-apoi pleacă
Abia am poposit şi mă încearcă
Acelaşi dor “tărâmul ireal”
Atâta tristeţe!
Atâta tristeţe se află-n castel!
E cenuşiu totul şi gânduri şi şoapte...
Mai pâlpâie focul o dată rebel,
Zenitul anunţă că vine iar, noapte...
Cuprinde-mă-n povestea ta cu iz de
mărgăritar
Şi nu mă lăsa să mai plec vreodată!
Prea mult am durat prin vreme hoinar,
Prea rar se găseşte deschisă o poartă.
Aşează-mi pe umeri mantie de flori,
Încinge-mi mijlocul cu brâu împletit
Din fir de beteală în multe culori
Sau unul mai simplu, din tei înflorit!
Precum ți-a fost dat
Când crezi că-amintirile încep să te
doară
Şi nu doar atunci
Că-n vasul de lut un fior se strecoară
În
van e să plângi
Mai bine-ţi pui capul pe-o pernă
albastră
Chiar
şi doar în gând
Şi-ndată-auzi-vei o voce măiastră
Cum
vine cântând
E tocmai solia-aşteptată de mult
Din
cer să coboare
În dar îţi aduce din ceară sau lut
Gingaşe-aripioare
Primeşte-le zboară precum ţi-a fost dat
Departe
spre zare
O parte din sufletul neîntinat
Du-i
Sfântului Soare
Cutează noi aripi în dar să primeşti
Mari
cât infinitul
Spre alte-orizonturi de vrei să porneşti
Cătându-ţi
ursitul
(Din volumul de poezii „Sfeşnic târziu”)
Ioana Stuparu (n. 2 octombrie 1942, Mârșani, Dolj; numele înainte de căsătorie: Leu): Este membră în Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România
(U.Z.P.R), U.C.M.R.-A.D.A Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (U.C.M.R.-A.D.A.,
prin versuri, compoziţie muzicală şi interpretare), Academia DacoRomână
(A.D.R.) și Liga Scriitorilor din România (L.S.R.). Ioana Stuparu este CETĂȚEAN
DE ONOARE al Comunei Mârşani, pentru întreaga activitate de scriitor şi de om
de cultură.
“O mare disponibilitate creativă i-a
permis să atace cu frenezie aproape toate genurile literare: poezie, proză
scurtă, roman, eseu, cronică literară, teatru, povestiri pentru copii,
reportaje etc., configurate în cărţi ce frapează ca diversitate faptică, prin
expresivitate verbală” (V.
M.).
Ioana Stuparu a debutat editorial în 2001 cu romanul Clipa
de Lumină (editura Miracol). A colaborat (cu proză, poezie, eseu, poezii şi
povestiri pentru copii, cronică
literară, epigrame, catrene) cu numeroare publicaţii: Oglinda literară (Focşani), Albina Românească, Literatorul, Paradox,
Vatra veche (Târgu-Mureş), Naţiunea (Bucureşti),
Agora literară (Cluj), Luceafărul (Bucureşti), Moldova Literară (Iaşi), Ecoul (Bucureşti), Amurg sentimental, Monitorul Cultural, SSR, Agero (Stuttgart), Arcada, Lumea Satului, O carte pe zi,
Revista Iosif Vulcan (Australia), Mioriţa
noastră (New York), ZIP, Epoca,
Luceafărul Românesc, Neamul Românesc, Slova Creştină, Glas Comun, Răsunetul
(Bistriţa Năsăud), Slova copiilor,
Observatorul (Canada), Starpress
(română-canadiană-americană), Cetatea lui
Bucur, Phoenix Magazin (Arizona), Acasă
(Canada), Singur (Târgovişte), Dacoromânia, Constelaţii diamantine
(Craiova), Contraatac (Adjud), Clipa (USA), Impact (Târgovişte), Climate
literare (Târgovişte), Confluenţe
Literare, Cronica Fundaţiilor, Mioriţa USA, Apollon (Buzău), Omniscop (Craiova),
Scurt Circuit Oltean (Slatina), Analize şi Fapte, Universul Cărţilor, Pagina
Verde, Tânărul Scriitor, C.I.C, Naţiunea, Romanian Vip, Aşii Români, Armonii
Culturale, Ştiri Azi, Cărticica pentru copii, Artur Silvestri, Regatul
Cuvântului, Gândul anonimului, Independenţa Română, Claviaturi, Convorbiri
literar-artistice, Logos şi Agape, Cuvânt şi iubire, Ambasadorii Maramureşului,
Grădina cu lecturi, Revista Shqiptari, Literatura Română în imagini, Bogdania,
Sfera Eonică, Argeşul (Piteşti), Lumină
Lină (SUA), La Tazlău, Caiete de
Sud-Est (Franţa), Pietrele Doamnei
(Argeş), Bucureştiul Literar şi Artistic,
Spaţii Culturale (Buzău), Luceafărul,
Cafeneaua Literară, Vitralii (Râmnicu Sărat), Literaria, Revista fenomenelor paranormale, 7 Plus, Biblioteca
sentimentelor literare, Viaţa Satului, Tricolorul, Raţiunea (Craiova), Publicaţiile Flacăra – Rebus bis, Faleze de
Piatră, Albanezul, Melidonium, Izvoare Codrene, Dacia eternă etc.
Volumele de autor ale Ioanei Stuparu au fost prezentate şi
lecturate la Radio România Actualităţi,
România Cultural şi Antena Satelor,
în emisiunile: Studio deschis
(reportaj realizat de Sabina Măduţa), Nostalgia
(reportaj realizat de Viorica Ghiţă Teodorescu), Deschis Duminica (realizator George Enache), Iarba verde de acasă (realizator Gheorghe Verman), Corespondenţe spirituale între muzică şi
poezie (realizator Doru Popovici), Lada
de zestre (realizator Aurelian Popa-Stavri, cu fragmente semnificative
lecturate din romanul-trilogie Oameni de
nisip), Expresul de seară, Portret de
Autor “Mihail Grămescu” (Radio Şhalom România, realizator Camelia Pantazi) ş.a.m.d. De asemenea Ioana Stuparu a fost prezentă cu
momente literare la TVRM (în
emisiunile Gândeşti, deci exişti -
realizator de Victoriţa Duţu), En garde!
- realizator Carmen Fulger, Har et Party
- realizator Carmen Fulger), TVR Cultural
(moment literar, romanul Vera)
și Spirit
TV (Interviul unei creaţii de
amploare proză şi poezie – Ioana Stuparu, moderator Florin Ionescu
Adams).
Premii şi distincţii:
Premiul “Perpessicius-Crihană” (pentru proză scurtă, acordat pentru vol. Grădina care s-a suit la Cer).
Premiul “Mihai Eminescu” (pentru
promovarea valorilor temporale DacoRomâneşti
- Baladă pentru Eminescu)
Doctor Honoris Causa (pentru întreaga activitate de creaţie literar-artistică)
Părinte al Patriei (pentru întreaga creativitate literară dacoromânească)
Volume colective:
Mărturisirea de Credinţă Literară (vol.II, Scrisul ca Religie la Români în preajma Anului
2000, un “document de conştiinţă colectivă” conceput şi orânduit de Artur
Silvestri, editura Carpathia Press, 2008)
Studii şi cercetări de dacoromânistică (Revista Academiei Dacoromâne, Anul 1, nr. 1, realizator
Geo Stroe, cu obiceiuri, ritualuri şi tradiţii: Jocul Paparudelor şi Ritual de înmormântare din comuna Mârşani,
Dolj, editura Dacoromână, Bucureşti, 2011)
Studii şi cercetări de dacoromânistică (Revista Academiei Dacoromâne, coordonator Geo Stroe, editura
Dacoromână, Bucureşti, 2013).
Înţeleptul din America - Alexandru Nemoianu – opera în
analize şi exegeze (documentar iniţiat, îngrijit şi prefaţat de Artur
Silvestri, editura InterMundus, 2008)
Daruri pentru Patriarhul Teoctist (colaborare cu eseul Ultima
noapte a Patriarhului Teoctist la cartea semnată de Raluca
Alexandru-Vlaiculescu, editura Pro)
Solidaritate şi Toleranţă (antologie de texte PROADO - Asociaţia PRO Apărarea Drepturilor Omului,
iniţiată de Menuţ Maximinian, editura Mesagerul, 2009)
Lumină din lumină destine însenină (In memoriam Titus T. Stoika, volum iniţiat şi realizat
de Florian Laurenţiu Stoica, editura Fundaţiei Literar-Istorice STOIKA, 2013)
Mărturii Tulburătoare (In memoriam Artur Silvestri, iniţiat de Mariana Brăescu
Silvestri şi coordonat de Teodora Mândru, editura Carpathia, 2009)
Antologii:
Antologia Sonetului Românesc (realizare a poetului Radu Cârneci, în volumul 3, cu
sonetul Daţi-mi un fluier, editura
Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2009)
Omagiu adus Domnitorului Constantin
Brâncoveanu şi fiilor lui, la 300 de ani de la decapitarea de către turci (antologia de poezie religioasă realizată de Elena
Armenescu, editura Mirabilis, 2014)
Meridiane Lirice (Aripi de Vis) (antologie a Poeziei Româneşti Contemporane realizată de
Gheorghe A. Stroia, editura Armonii Culturale, 2013)
Simbioze Lirice (antologie de poezie realizată de Rodica Elena Lupu,
editura Anamarol, 2013)
55 De Poeţi Contemporani (antologie realizată de Valentina Becart, editura Arhip
Art, 2010)
Fântâna Cuvintelor – Antologie poetică
(Fontana e Fjaleve - Antologii poetike) (antologie bilingvă româno-albaneză, iniţiator şi
traducător Baki Ymeri).
Boema ’33 (antologie de poezie şi proză coordonată de Florian Huţanu,
redactor Rodian Drăgoi, editura Bucureşti)
Printre sfinte tăceri (poezie, proză, eseu, antologie îngrijită de Marcel
Crihană, editura Perpessicius, 2004)
Proprietarii de visuri (poezie, proză, eseu, teatru, antologie
îngrijită de Marcel Crihană, editura Perpessicius, 2006)
Noul Orfeu (antologie de poezie iniţiată de Artur Silvestri, 2008)
Poetes, vos papiers! (anthologie de poesie roumaine, traducere şi realizare
Paula Romanescu, 2014)
Sonetul muzical (realizat de artiştii scriitori Alexandrina Chelu şi
Florian Chelu Madeva, cu sonetul Daţi-mi
un fluier, în volumul 5, 2015)
Cărţi publicate:
Roman-trilogie:
Oameni de Nisip
(vol. 1 Jurământul văduvei, vol. 2 Târguiala, vol.3 Lacrimi pe vatră, prima ediţie 2006, reeditare la editura Semne,
2013)
Roman:
Clipa de Lumină
(editura Miracol, 2001)
Tovarăşi de ultimă zi (editura Dacoromână, 2010)
Vera
(editura Dacoromână, 2012)
Zbor peste Marea Panonică (editura Amanda Edit, 2015)
Clara
(editura Amanda Edit, 2016)
Cireşul spovedaniei (editura Amanda Edit, 2017)
Eseu:
Viața – eternal dorință (proză, epiritualitate, editura Ghepardul, 2021)
Sfânta călăuză a vieții (proză, spiritualitate, editura Fast Editung, 2022)
Proză scurtă:
Grădina care s-a suit la cer (editura Florile Dalbe, 2007)
Paşi din hora vieţii (editura RawexComs, 2013)
Poezii:
Cununa rapsodului (editura RawexComs, 2012)
La marginea ploii (poeme creştine, editura Semne, 2015)
Cântând pe o rază astrală (editura Amanda Edit, 2017)
Așteptând aripi (poezie, editura Fast Editing, 2021)
Poezii pentru copii:
Întâmplări din plai (editura Dacoromână, 2015)
Teatru:
Miniona
(dramă, editura Arefeana, 2011)
Muzeul cu bucluc
(comedie, editura Dacoromână, 2012)
Cronică literară:
Tihna pelerinului (exegeze, portrete, omagii, editura Semne, 2014)
Cuvinte de mătase (exegeze, portrete, omagii, editura Rawex Coms, 2014)
Autori şi atitudini – Taina devenirii (editura Betta, 2014)
Citește aici: Ioana Stuparu - Câtă cenușă
Copyright
© 2018 Ioana Stuparu
Utilizarea
integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
autorului.