Lacrima înrămată
Câte apusuri
în lacrima din pod înrămată
pun piedică anilor largi
iarba a uitat să se-mpleticească
morții-n paradis să se joace
și peste o mie de ani
mă voi furișa
din fotografia de pe masă
spre treptele tot mai subțiri
să probez rochița păpușii din pod
urmărită de la aceeași fereastră spartă
de-un Dumnezeu fără apărare
Am crezut în poeți
Am crezut în arbori
și nu s-au ținut de cer
am crezut în zbor
și nu s-a ținut de rădăcini
am crezut în poeți
și ei s-au ținut de cuvinte
Am crezut în arbori
și nu s-au ținut de cer
am crezut în zbor
și nu s-a ținut de rădăcini
am crezut în poeți
și ei s-au ținut de cuvinte
Cerul de peste drum
Bunica obișnuia să nu lase
nicio stea în paragină...
De luni până sâmbăta săpa pe ogor
și-n pauza dintre lumi
se scutura de sudoare,
ca de țărână, pe față.
La-ntoarcerea acasă
cântecul bufniței se-mbrăca în noapte
ca-n rochia de mireasă;
umbra o aștepta tot mai mare.
Prin zarea răvășită își trecea mâna dreaptă
să-i spună sapa de pe umăr
cât pământ mai are
de-nsorit în icoane.
Duminica, spre biserică, firele de iarbă
i se desprindeau de suflet dureros.
Numai cimitirul știe
câte morți a trăit bunica
și de câte ori i-a trecut pe ai săi
cerul de peste drum.
Numai cântecul ostenit al bufniței
scrijelindu-le numele
pe dulcile cruci,
numai sapa lăsată nouă pe umăr
mai are de urcat
într-un con de lumină
Bunica obișnuia să nu lase
nicio stea în paragină...
De luni până sâmbăta săpa pe ogor
și-n pauza dintre lumi
se scutura de sudoare,
ca de țărână, pe față.
La-ntoarcerea acasă
cântecul bufniței se-mbrăca în noapte
ca-n rochia de mireasă;
umbra o aștepta tot mai mare.
Prin zarea răvășită își trecea mâna dreaptă
să-i spună sapa de pe umăr
cât pământ mai are
de-nsorit în icoane.
Duminica, spre biserică, firele de iarbă
i se desprindeau de suflet dureros.
Numai cimitirul știe
câte morți a trăit bunica
și de câte ori i-a trecut pe ai săi
cerul de peste drum.
Numai cântecul ostenit al bufniței
scrijelindu-le numele
pe dulcile cruci,
numai sapa lăsată nouă pe umăr
mai are de urcat
într-un con de lumină
Umbra iubirii
Sunt îndrăgostită lulea
de cel mai bun om de pe pământ
am scris poezii de iubire
până foile albe au sângerat
prin unghere de suflet
am dat peste două bețe arse de chibrituri
le-am scăpărat toată noaptea
să mă pot oglindi în verdele ochilor tăi
umbra iubirii mi-a râs în nas
a fumat mulți ca noi
Sunt îndrăgostită lulea
de cel mai bun om de pe pământ
am scris poezii de iubire
până foile albe au sângerat
prin unghere de suflet
am dat peste două bețe arse de chibrituri
le-am scăpărat toată noaptea
să mă pot oglindi în verdele ochilor tăi
umbra iubirii mi-a râs în nas
a fumat mulți ca noi
Sufletul
Purtată
de-un puf de păpădie
uneori îmi uit
sufletul pe câte-un pervaz
întors pe-o parte și pe alta
de grauri și vrăbii
dimineața-l recuperez
fără bulină roșie
de fiecare dată o furnică mă privește de sus
de parcă n-am așezat universul la locul lui
Purtată
de-un puf de păpădie
uneori îmi uit
sufletul pe câte-un pervaz
întors pe-o parte și pe alta
de grauri și vrăbii
dimineața-l recuperez
fără bulină roșie
de fiecare dată o furnică mă privește de sus
de parcă n-am așezat universul la locul lui
Pe sârma vieții
S-a făcut târziu și plouă
și-n agenda mea de spectator
s-a supărat și râsul pe bufon
printre rânduri bâjbâind fără umbrelă
Dumnezeu – marele jucător
s-a retras din scenă
cap sau pajură
pe sârma vieții
cine mai întoarce pe ambele fețe luna
când într-un strop de ploaie
o furnică încearcă marea cu degetul
S-a făcut târziu și plouă
și-n agenda mea de spectator
s-a supărat și râsul pe bufon
printre rânduri bâjbâind fără umbrelă
Dumnezeu – marele jucător
s-a retras din scenă
cap sau pajură
pe sârma vieții
cine mai întoarce pe ambele fețe luna
când într-un strop de ploaie
o furnică încearcă marea cu degetul
Daniela Oatu (n. 16 aprilie 1967, Lupeni): Poetă, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Filologie (promoția 1991-1992). A debutat în anul 1982 în revista Ateneu (Bacău). A colaborat cu poeme și eseuri în publicațiile literare Convorbiri literare, Ramuri, Poezia, Neuma, Luceafărul, Cronica, Ateneu, Expres cultural, Oglinda literară, Tomis, Bârladul literar, Arheu, Academia Bârlădeană, Ecouri literare, OltArt, Memoria slovelor, Algoritm literar, Onyx, Confluențe literare ș.a.
Premii și distincții:
Premiul special pentru poezie “Nichita Stănescu” (Timişoara, 1987)
Laureată a Concursului Național de poezie “Dacica” (Deva, 1988)
Premiul II (la Concursul de poezie şi proză „Romulus Guga”, Târgu-Mureş, 1988)
Laureată a Concursului Național de poezie (Baia Mare, 1989)
Premiul pentru debut (pentru volumul de poezie „Eternitate fragilă”, la Salonul de carte organizat de Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul”, ediția a XV-a, 2003)
Premiul II (la Festivalul Internațional de poezie, proză scurtă și dramaturgie „Memoria slovelor”, Râmnicu Vâlcea, 2016)
Premiul I (la Festivalul Internațional de poezie religioasă „Credo”, Târgu- Mureș)
Premiul special „Mihai Eminescu” (la Concursul Național de poezie „Radu Cârneci”, București, 2018)
Premiul I (pentru cartea de poezie „Fantasmele Versului Rău”, la Festivalul Internațional de creație „Vrancea literară”, 2018)
Premiul Editurii 24: ORE (pentru volumul de poezie „Jumătate amurg”, Zilele Recoltei Editoriale Iași, 2020)
Autoare a cărților de poezie, publicistică și critică literară:
Eternitate fragilă (Editura Cronica, 2003)
Vladimir Streinu – un senior al spiritului (Editura Pim, Iași, 2010)
Ochiul de veghe (Editura Sfera, Bârlad, 2015)
Fantasmele Versului Rău (Editura Timpul, Iași, 2017)
Confesiuni de catifea (Editura Sympoesium, Iași, 2019)
Anotimpurile Himerei (Editura Timpul, Iași, 2019)
O epocă, un critic, un destin (Editura 24: ORE, Iași, 2020)
Fata de rouă (Editura Timpul, Iași, 2020)
Jumătate amurg (Editura 24: ORE, Iași, 2020)
Eternitate fragilă (Editura Cronica, 2003)
Vladimir Streinu – un senior al spiritului (Editura Pim, Iași, 2010)
Ochiul de veghe (Editura Sfera, Bârlad, 2015)
Fantasmele Versului Rău (Editura Timpul, Iași, 2017)
Confesiuni de catifea (Editura Sympoesium, Iași, 2019)
Anotimpurile Himerei (Editura Timpul, Iași, 2019)
O epocă, un critic, un destin (Editura 24: ORE, Iași, 2020)
Fata de rouă (Editura Timpul, Iași, 2020)
Jumătate amurg (Editura 24: ORE, Iași, 2020)
Înger în derivă (Editura Timpul, 2021)
Copyright © 2021 Daniela Oatu
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.