ROMEO TARHON

vină de mă-nvultură...

vultur, vultur zburător

ca un bumerang de pene

când de dor îmi este dor

du-mă dincolo de gene

vultur, vultur carnivor

ca un lup flămând cu-aripe

când de dor îmi este dor

zboară-mă în cer de clipe

vultur, vultur călător

ca un tren prin gări postume

când de dor îmi  este dor

trece-mă în altă lume

vultur, vultur răpitor,

ca un vânt în ciutură,

când de dor îmi este dor,

vină de mă-nvultură...!

La început a fost Cuvântul

Cuvântul, înainte de Cuvânt,
A fost... cuvântul, stare sau un cod,
Geneza celor câte-au fost și sunt
Și din Cuvânt prind viață și dau rod...

Mai înainte de a fi Cuvânt
N-a fost nimic: nici timp, nici loc,
Nici univers, nici cer și nici pământ,
Cum nici lumină, aer, apă, foc...

Ci, deodată, s-a făcut Cuvânt
Din ne-nimic și din nimic iscat,
Din însuși parcă smuls, luând avânt,

În toate și în tot s-a-ntrupat...

Din ne-cuvânt, cuvântul în Cuvânt

Și în ecoul propriului ecou

S-a încropit, s-a închegat, s-a frânt

Și s-a-nmulțit precum un ou din ou...

Primul cuvânt de după pre-Cuvânt

A fost de dinainte încifrat

Ca genele-n eter, drept zăcământ

În noul vechi Cuvânt reprogramat...

Cuvântul cel dintâi după Cuvânt

A fost un sunet alb și gol, un ton,

Ori o lumină albă ca un vânt,

Sau nici n-a fost și nu e decât zvon...

Eroii nu mor doar o dată...

Eroii nu mor doar o dată
Ca frunzele și-atâtea flori
Când ne e toamna-ndoliată
În gând, în vise și n fiori.

Eroii nu mor doar o dată,
Ci zi de zi și, uneori,
Îi revedem sub pleoapa mată
Și, deși trec, nu-s trecători.

Eroii nu mor doar o dată,
Ci mor în noi de multe ori,
În soră, frate, mamă, tată
Și-apoi devin nemuritori...

Eroii nu mor doar odată,
Precum în zbor bieții cocori;
Când mor, continuă să bată
Din aripi, veșnic zburători...

Eroii nu mod doar o dată
În veac de biblice orori,
Eu nu au vârstă, deocamdată,
Fie maturi, fie feciori...

Eroii nu mor doar odată,
Când din trufie și erori
Apar prin cărți doar la erată
Și-n lista unor trădători.

Eroii nu mor doar o dată
În paranteze din scrisori
Sau pe-o hârtie nedatată,
Cu amintiri din închisori.

Eroii nu mor doar o dată,
Nu sunt naivi și visători,
Mor înțelept și niciodată
Ostentativi și sfidători.

Eroii nu mor doar dată
Când nu ne mai trezim în zori
Și nu mai știm când ni se-arată,
Murind și noi, adeseori...

Eroii nu mor doar o dată,
Ci mor în noi de multe ori,
În soră, frate, mamă, tată
Și-apoi devin nemuritori...

oct 2015 cu trei zile înaintea tragediei Colectiv

Celor care se vor naște - Imn

Țara mi-o iubesc cu patos,
Glia, Slova, Portul, Sfinții...
Ce pe-un și mai sacru Athos
Ce ni l-au lăsat Părinții
Și Înaintașii Ginții...

În cuvintele-mi de ceară
Arsă pe Altar de Mamă,
Dușmanii-i blestem să piară
Dincolo de-a morții vamă,
Pruncilor să le dea seamă:

Celor care se vor naște
Din al negurilor pântec
Pe când moartea ne va paște
La răspântii de descântec.
Pe când am să mă-mpământec...

Nu lăsați Țara la placul
Celor care ne dezstrajă,
Rațiunea ni-e copacul
Roditor din lemn de coajă,
Ce pe-omizi le descurajă..

Nu lăsați Țara la voia
Prădătorilor de roade,
Râul, ramul și nevoia
Să le străjuim, se cade,
Spiritul ce, Țării, vad e !

Țara mi-o iubesc cu ura
Contra celor ce-o trădează
Ci iubind-o, doar, îndur a
Lacrimei acidă rază
Care-n suflet mă brăzdează...

Romeo Tarhon: Poet, romancier, publicist, jurnalist, editor. A debutat publicistic în adolescență cu poezie și proză, făcând parte din corpul redacțional al revistei liceului. Paralel pregătirii școlare și universitare, a activat ca membru al Salonului literar-artistic Comentar, un cenaclu de referință al anilor `70 și `80, dedicându-se creațiilor literare, artelor plastice, actoriei, reprezentațiilor scenice și evoluției la televiziune și radio în emisiuni culturale. I s-au publicat diferite creații de literatură în revista Comentar și în Almanahul Părinților. În 1990 a colaborat ca jurnalist la ziarul Zig-Zag, și, începând din 2005, a publicat consecvent, având propria rubrică intitulată Comentar de gazetar, în săptămânalul social-politic, economic și cultural Națiunea - Europa și Neamul Românesc În 2010 a devenit co-patron al Grupului de Presă Alcero, redactor-șef adj. al ziarului Națiunea – continuitate pentru neam și țară și director al Editurii Națiunea, publicând, totodată, numeroase articole de opinie, analiză și atitudine, interviuri, referate și beletristică, în special poezie, primând cea patriotică, dedicată țării și neamului românesc.

Printre lucrările sale cu impact social se regăsește rubrica-serial Comentar de gazetar din ziarul Națiunea, dar și romanul Baladă pentru pâine, lacrimi și vioară, a cărui narațiune acoperă întreaga perioadă comunistă; l-a scris în 1983, cu apariția periodică a mai multor capitole în unele publicații ale vremii, între care, cu referințe pozitive, și în revista Săptămâna, dar l-a publicat integral abia după 32 de ani de la scriere și după un sfert de veac de la prăbușirea comunismului. Ca ziarist a scris numeroase articole sarcastice, în maniera pamfletului politic îndreptat împotriva sistemului postdecembrist, a imposturilor și nonvalorilor care guvernează România, preocupare căreia îi este dedicat conștient că incomodează ca și în anii comunismului. Realizări jurnalsitice mai importate: Despre adevăratele scopuri ale marilor companii (interviu serial cu Dr. Richard Stein, cercetător român la University Princenton, 2011); Cazier moral de politician penal (serial despre cei mai lustrabili și mizerabili (ș)parlamentari, 2011), Viața ca o telenovelă: Dan Voiculescu și încrengăturile lui de clan și de alianță (interviu serial, 2014).

o   membru Uniunea Ziariștilor Profesioniști (UZPR, începând din 2016)

o   membru Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor (UCMR-ADA, începând din 2016)

o   președinte filiala pe România a Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație

o   membru Uniunea Scriitorilor Europeni de Limba Română (USELR)

o   membru Asociația Scriitorilor „Academus”, București, începând din 2016

o   membru juriu Concursul literar-artistic „Dor de Dor” 2016 și 2017

o   membru juriu Festivalul Internațional de Poezie ”Renata Verejanu” 2016

și 2017

o   fondator și coordonator al proiectului „Rugă fără Sfârșit”, cel mai lung poem colectiv pentru Cartea Recordurilor: s-au înregistrat peste 31.000 de catrene în decursul a 12 luni acordate proiectului (sept. 2011- sept. 2012)

o   fondator al concursului de creație literară „Mi-s muza/muzul poeziei/prozei”

o   fondator al ”Curentului Literar Douăzecist”

o   fondator administrator al grupului din rețeaua Facebook, ”Academia de Poezie și Proză” cu peste 14.000 membri

  

Antologii (în calitate de coordonator de carte, editor, coautor):

Rugă fără sfârșit (2012), Cu patria în suflet (2013), Limba română este patria mea (editată de Guvernul României, 2013), A treia cale (2014), De drag, de jale și de dor (2014), Vise târzii (2014), Terapie prin poezie (2015), Limba noastră eminească (2015), Lyrics et Prosa (volumele I, II și III, 2015-2016), Antologia antologiilor editurii Națiunea (2016), Mi-s muza/muzul poeziei/prozei (2017)

Cărți publicate:

Dumnezeu surghiunit (lirică naționalist-patriotică, Editura România Rațională, 2019)

Steaua mea eminesciană (poezie, Editura Națiunea, 2019)

Romeea (poezie, (ditura Națiunea, 2018)

Dorul (poezie, Editura Națiunea, 2017)

Îngeri blestemați (poezie, Editura Națiunea, 2017)

Năvalnicul (legende, povești, cugetări, fabule , Editura Națiunea, 2016)

Baladă pentru pâine, lacrimi și vioară (roman, Editura Națiunea, 2015)

Forța a cincea (roman, Editura Națiunea, 2015)

Toamnă fatală (poezie, Editura Națiunea, 2014)

Și îngerii au îngeri păzitori (poezie, Editura Națiunea, 2014)

Citește mai multe poezii aici: Romeo Tarhon - Alegeri

Copyright © 2019 Romeo Tarhon

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.