IURIE BRAȘOVEANU

Muza mea

Eu știu, a fost Război în Cer

Și muza mea e greu rănită.

Cum să renasc eu din blestem

Când aripa mi-i doborâtă?

O, Doamne, vreau cu Pacea Ta

Să ungi aripa mea rănită,

Presoară liniștea din Cer

Pe fruntea mea cea obosită.

Și aud un glas:

“Fii liniștit,

Cel care-mi ceri azi îndurare,

Eu pun hotar între blestem

Și între a Cerului iertare.

În gândul tău înălțător

Cobor scântei de lumânare,

Iar muzei tale îi dau Eu

Un Cer întreg fără hotare...''

Versuri prea ciudate

Versuri prea ciudate, tandre și rebele,

Picurând aleanul în prea triste nopți,

Eu vă dau aripa gândurilor mele

Să aprindeți stele în albastre bolți.

Să păstrați voi sfinte clipele acestea,

Ale căror lacrimi sunteți pe pământ.

Să aprindeți tainic vii lumânărele

Spre o amintire când voi fi-n mormânt.

Versuri prea ciudate, tandre și rebele,

Pe aripi de doruri vă ridic spre bolți,

Să purtati prin spații gândurile mele,

Să aprindeti stele veșnicilor nopți.

Lumina din umbră

Sunt o sclipire ce te înconjoară,

Văd din lumina umbrelor cum vii

În cartea sfânt-a vieții mele care

Din soarta ta cu lacrima o scrii.

De ce te pierzi, chiar nu mă simți aproape?

Sunt perla ta ascunsă într-un val

Si cântul meu în ale tale ape

E clinchetul din sunet  de chimval.

La tine vin prin roua dimineții,

Sunt rugaciunea, tu  îmi eşti altar

Sfințindu-ne-n mirajele din ceruri

Prin constelații fără de hotar.

Privirea-mi te cristal te înfăşoară,

Eu sunt oglinda la al tău catarg

Şi strălucind pe fața ta din mare,

Te duc pe raza mea departe-n larg.

Lumină sunt în umbra vieții tale,

Te-am renăscut, făclia mea, din scrum,

Sunt strălucirea ce te înconjoară

Iar tu la sânul meu dulce parfum.

Cât te iubesc

Plâng razele lunii

Pe genele nopții.

O, lacrimi, stingeți-mi

Durerile sorții.

             Sunt singur cu mine

             Și-n noapte tânjesc.

             O, visul mi-arată

             Un chip îngeresc.

Și gândul meu zboară

Prin visul ceresc.

Mă-ndrept înspre tine

Să-ți spun: “Te iubesc.”

              Ești dulce parfum,

              Ești sufletul meu,

              Tu-mi ești fericirea,

              Ești Dumnezeu.

O, licăr al vieții,

Când voi muri

Tăcerea va plânge,

Iar eu te-oi iubi.

               Ce-amară e mierea

               Când nu mai ești,

               Ce dulce-i durerea

               Atunci când iubești.

Și lacrimi nestinse

Din genele sorții

Nasc stele aprinse

Pe aripa nopții.

                Și stele spre tine

                Din visul ceresc

                Vin de la mine...

                O! Cât te iubesc!..

Dar nu-i așa...

Dar nu-i așa că stelele

În gândul tău nu mor?

Șopti în noapte-ncet

Un glas mângâietor.

Da, am răspuns zâmbind

Spre înălțimi astrale,

Ele-mi adorm gândirea 

În visuri ideale.

Dar nu-i așa că stelele

În ochii tai nu mor?

Șopti în noapte iar

Un glas tânguitor.

Da, am surâs încet

Spre hăuri abisale,

Ele-mi trezesc privirea

Cu-atingeri ancestrale.

Între prăpastie și cer

Între prăpastie și cer

E o-ntunecată ceață.

Coboară peste fruntea mea

Văzduhul ei de gheață.

Între prăpastie și cer

Tristețile mă curmă.

Pustietate e în jur

Și aripa mi-e în umbră.

Între prăpastie și cer

Se leagănă o viață.

Pe-un ascuțiș de lamă-ncet

Se deapănă a ei ață.

Între prăpastie și cer

Cristaluri de pelin.

Cu respirația de ger

Gust miere și venin.

Între prăpastie și cer

Tăcerea-i de mormânt.

Încremenește totu-n jur

Și vaiete de vânt.

Între prăpastie și cer

Văzduhul e de gheață.

Și în acest spațiu greu de foc

Mai exista Viață...

Iurie Brașoveanu (n. 7 noiembrie 1962, Copăceni, județul Bălți, Republica Moldova): Profesor, artist plastic, poet, membru al Uniunii Scriitorilor Europeni de Limba Română. Este Grafician-șef la revista „Poezia acasă” (USELR) și Președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație din Italia (UIOC). Iurie Brașoveanu este absolvent al Colegiului Republican de Arte Plastice “Ilia Efimovici Repin” (azi “Alexandru Plămădeală”, 1977-1981) și al Universității Pedagogice de Stat  “Ion Creangă” (Facultatea de grafică și pictură, 1984-1989). Din 1975 până în prezent are peste 250 de publicații cu lucrări grafice și poezie în ziare și reviste raionale, republicane și internaționale. A debutat cu proză în anul 1975 în publicația “Tînărul Leninist”. Este autorul a 13 icoane realizate în versiune proprie (stil bizantin), expuse în săli de expoziție, în biserici din Italia și în publicații de specialitate italiene, a făcut lucrări de restaurare în renumita “Villa Rey” (vila-reședință a regilor în timpul în care orașul Torino era capitala Italiei) și a ilustrat 17 cărți de poezie.

Premii și distincții:

Premii acordate de săptămânalul „Literatură și Artă” (pentru arte, 2008, 2015; pentru critică, 2013; pentru grafică, 2017)

Decorat cu medalia jubiliară „Eparhia Chișinăului – 200 de ani” (acordată de Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove în semn de recunoștință pentu activitatea sârguincioasă spre binele și întru mărirea Bisericii Ortodoxe din Moldova, 2013)

Premiului “Simpatia publicului” (acordat la Expoziția Internațională “Dumnezeu din inima mea”, organizat la mausoleul „Bela Rosin” din Torino, 2014)

Diploma de onoare a Galeriei “Elle” (pentru operele expuse, contributul și prestigiul adus galeriei, făcând-o să-i crească faima pe plan cultural, Preganziol , Italia 2016)

Diploma de excelență acordată de Biblioteca românească  “Grigore Vieru'' din Torino (pentru prezentarea critică a artistei Simona Liliana Cumpăratu la Expoziția Personală de Pictură și Grafică „Dincolo de Culori”, 2016)

Diploma de excelență acordată de Muzeul Național de Artă  al Moldovei (pentru Expoziția Personală de Grafică „Poduri de Dor”, 2017)

Diploma de excelență acordată de revista „Orizonturile Bucuriei” (în semn de mulțumire pentru meritele deosebite în promovarea activitatii ASCIOR, pentru creșterea responsabilității naționale, a nivelului cultural și duhovnicesc al societății, 2017)

Trofeul “Univers românesc XXL” (la secțiunea Grafică, acordat de Uniunea Artiștilor Plastici din România, Pitești, 2018)

Diploma de excelență (sectiunea Grafică, acordat de Academia Olimpică Română, filiala Vâlcea, 2018)

Premiul “Centenarul Marii Uniri” (acordat în cadrul Galei Premiilor Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, ediția I, la secțiunea  “Artiști plastici contemporani'', 2018)

Premiul “Marele Eminescu” (acordat de Cenaclul “Grai Matern” pentru lucrările sale excepționale expuse la vernisajul expoziției “Eminescu în poezie, cântec și arte plastice", organizată la Centrul Academic “Mihai Eminescu", Chișinău, 2019)

Ordinul “Sf. Ierarh Simion Ștefan” (acordat de Biserica ortodoxă autocefală din Republica Moldova și Mitropolia ortodoxă română de stil vechi din Transilvania, pentru păstrarea și promovarea culturii românești, identității naționale și a credinței ortodoxe strămoșești, înmânat în reședința Mitropolotană din Câmpia Turzii de Petru, Mitropolit al Transilvaniei, 2019)

Copyright © 2019 Iurie Brașoveanu

Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.