mă
trezesc în orașul fantomelor
cu cearșaful fluturându-mi pe trup
undeva la înălțime întunericul
ascunde un hău
adânc și tenebros ca Baikalul
cu apa limpede și rece prin care să aluneci
cu brațele și părul lung despletit atârnând în sus
de parcă o algă ți s-ar încolăci pe picior și te-ar trage la
fund
te uiți la pata luminoasă pe suprafața apei
depărtându-se
dar nu e niciun soare acolo
e târziu după miezul nopții
și geamurile toate s-au stins
luna
se scaldă în alte ape
de acum
dunga albă a sfârtecat cerul
și știu că ceva se va întâmpla
o apă se va separa de alta
o mare roșie numai a ta
în care să te scufunzi
și să deschizi ochii la câteva leghe
depărtare de pata galbenă care licărește
făcându-ți cu ochiul
tu vei fi aici
nevăzut și protector
e mai simplu să se rupă un cer de altul
decât să te decizi în inima ta
ziua se destramă în pânza
care mi se așază pe față
luna iese din ape - o femeie cu spatele gol
care nu se va întoarce nicicând cu fața
spre tine
*
dincolo de linia galbenă
s-au
înmulțit umbrele
nu
păși peste linie, umbra mea.
inima
se poate odihni
doar
strânsă în pumn
în
pumnul tău
încă
vie.
*
orașul
în care mă trezesc
se scurge printre degete
acoperă pământul ca ninsoarea prea albă
la care nu am voie sa mă uit
îl simt cu picioarele
rece și umed
e o imagine schimbătoare
care îmi scapă oricât aș încerca
culcă-te și deschide ochii în vis
privește-ți mâinile
nu le vei putea menține aceleași
totul în jurul tău e altfel
nu te mai recunoști
exteriorul tău e interiorul tău
ești întors pe dos
cu inima și ficatul și toate organele în afară
deschide ochii și uită-te la tine
nu te vei putea menține același mult timp
părul ți-a crescut prea mult peste noapte
și acum e împletit cu părul altora
într-o singură coadă comună
degetele noastre au explorat totul în jur
și acum știu mai multe decât noi
dacă ne vom pierde
și sigur ne vom pierde într o zi
vom închide ochii în diferite părți ale lumii
și-i vom deschide în același câmp devastat
Ana
Donțu (n.
1 decembrie 1985, Republica Moldova): A absolvit Facultatea de Litere și Arte din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării Zona
nouă. A publicat poezie în mai multe reviste (Echinox, Corpul T, Hyperion) și în antologia colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a
fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului
internațional PEN NEW VOICES. Volumul său de debut, Cadrul 25 (Casa de Editură
Max Blecher, 2015) a apărut ca urmare a câștigării Concursului Național de
Poezie „Aurel Dumitrașcu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca
Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț. A luat premiul Tânărul poet al anului 2015 la Gala Tinerilor Scriitori, organizată de Muzeul Național al Literaturii
Române din București, Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România
Filiala Sibiu, Premiul Revistei Accente și Premiul Național „Iustin Panța”.
Grupaje de poeme din volum au fost traduse în engleză, suedeză, germană și
franceză. În 2019, Ana Donțu a publicat la editura Nemira volumul de proza Varșava.Citește mai multe poezii aici: Ceva ce ar trebui să rămână ascuns și Vopsea neagră pentru lotuși albi.
Copyright © 2018 Ana Donțu
Utilizarea integrală sau parțială a
articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.