Câteva
ierni pictate cu dragoste,
câteva
ierni de sentimente frapante.
Fire
nostalgică, empatică și caldă
visătoare
incurabilă totodată.
Mă
uit la fluturi, flori și stele
Care-i
diferența dintre ele?
Tăcerea
mea vorbește...
Acum,
de un dor nemărginit.
Ah,
copilărie floarea mea de dor,
unde
te-ai ascuns? În care colțișor?
Unde-i
copilul de altădată?
Pur
ca un bob de rouă, ca o floare îmbujorată
cu
praf de stele presărată...
Dau
buruienile pline cu otravă de-o parte,
te
caut cu auzul, cu vederea, ostenită de puteri
n-am
dat de tine nicăieri.
Dar,
aud un murmurat,
vântul
îmi șoptește tainic:
"Copilul
pe care-l cauți nu e pierdut,
este
adânc în sufletul tău ascuns!"
Jocurile,
poveștile cum au trecut,
De
n-am știut și nu am priceput?
Acum
tac și cu regretat constat că
am
găsit ce nu trebuia căutat.....
Abis
acvatic
Soarele
Calcă
apăsat
Pe
valurile
Vopsite
prematur
De
flori albe de cireși.
Din
zborul florilor
Atât
de liniștit
Pe
apa învolburată
Mă
contopesc cu marea.
Scoicile
singuratice
Înspăimânte
de negrele vijelii cerești
Sunt
șovăielnice
La
venirea mea.
Peștii
multicolori
Au
furat demult
Strălucirea
stelelor de mare
Îmbrăcați
în mantii diafane
Își
așteaptă
Tristul
sfârșit
Ca
într-un vis ritualic.
Marea
atât de limpede
Și
dulce
Este
tulburată de
Cristalizatele
alge, fluorescente.
Care
suspină adânc
Împletindu-se
de mâinile mele
Ca
într-o idilă spontană
Ca
într-un sărut pătimaș.
Universul
acvatic
Crește
într-însul
Mii
de flori galbene
Și
pestrițe.
Totuși
e pustiu...
Iar,
buruienile sunt mai înalte
Decât
reflexele Soarelui
Ce
umplu văzduhul.
O frântură de
primăvară
Pe
un petec de grădină
Se
trezesc cu sfială,
Înfloresc
și își arată
Ramurile
de sidef
Și
tulpinile de argint,
Pictate
printre șoapte și povești...
Cu
var de cristal
De
către
Stele.
Florile
cireșului
Prevestesc
bine.
Prin
mirosul frapant și îmbietor.
Roiuri
de fluturi
Roz
și albi,
Spânzurați
de furcile cireșului
Îmbracă
copacul într-o mantie selenară!
Pe
zenitul infinit
Străpung
cerul
Rândunelele...
Frunzele
de dantelă,
Căptușite
c-un fel de sticlă
Lucioasă,
te amețesc cu simetria lor exactă.
Închid
ochii,
Iar,
vântul îmi trimite
Fulgi
sângerii
Ce-mi
acoperă obrazul
Pictat
de razele fierbinți ale soarelui.
Freamăt
Curcubeul
din ochi
amețește
toamna
ce-mi
strigă-n geam
cu
tăcerea-i de metal..
Curge
rouă de culori
frunzele
cad peste noi
vântul
rece ne apasă
parcă
dintr-o altă viață.
Și
e frig și aici
și
acolo
in
lumea cea fără de dor
unde-s
umbre colorate
cu
parfum de cimbrișor.
Crengi
subțiri și întunecate
tremură
peste amurg
o
fi toamna asta rece
sau
e vis fără cusur?
Vis
Era
seară.
O
seară dulce, dulce,
de
noiembrie.
În
jurul meu sunt umbre,
de
tot felul,
nedeslușite.
Pașii
mei sunt neînsemnați,
în
marea asta de nisip,
fierbinte,
fierbinte..
O
umbră frenetică se apropie de mine,
are
o respirație la fel de arzătoare,
arzătoare
& dulce.
Mirosul
de vanilie se împletește
cu
mirosul puternic de trandafir.
Iar,
fire de nisip îmi străpung ochii!
Ce
vis!
Zadarnic
Cu
buze de sânge
și
ochi scânteietori
cu
frunze pictate
de
pâcla dimineții...
Zadarnic
toamna-mi bântuie
pastelatele
gânduri
făcându-mi
venele
să
pulseze de miresme tari..
Zadarnic
Plâng
stejarii
și
trandafirii galbeni
cu
stropi de promoroacă
și-o
umbră de vioară...
OH.
Zadarnic e toamnă..
Daniela
Fărtăiș
(n, 11 decembrie 2001, Suceava): Am urmat
cursurile gimnaziale la școala din localitatea Stroiești, iar, in momentul de
față studiez la Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava. Activitatea
mea literară este la început de drum, anul acesta
descoperindu-mi pasiunea aceasta pentru scris. În acest an am participat la
numeroase concursuri de creații literare, obținând mereu primele locuri. În
școala generală nu eram atât de preocupată să-mi dezvolt partea aceasta
artistică, însă eram captivată de tainele gramaticii, participând ani la rând
la olimpiade. Devenind o experiență benefică pentru calitatea mea de elev dar,
și de tânără scriitoare. Poezia a devenit ceva vital pentru mine, o gură
strașnică de oxigen pe care o inhalez de fiecare dată atunci când banalitatea zilelor cotidiene mă devastează.Citește mai multe poezii aici: Daniela Fărtăiș - Șoapte de iarnă și Daniela Fărtăiș – Perspective
Pagina Facebook:
Copyright © 2017 Daniela Fărtăiș
Utilizarea integrală sau parţială a
articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.