Politica privind datele cu caracter personal poate fi consultată aici:

2 apr. 2024

RĂZVAN STOICOVICI

Poezii


***

Bețivii sparți de bere și lene
au D-zeul lor part-time
Care-și trimite fiul cu Sindrom Down
la Timpuri Noi, degeaba.

Noi, ultimii cartofi din sac
Așteptăm mame cu sânii mici
Mâini umflate
Să mângâie fiecare crater din piept
Arsură de țigară, vânătaie

Noi, ultimii cartofi din sac
Avem garsonierele noaste
Agorafobie, suflete închiriate în euro
Dioptrii cu minus și plus
Pateu cu keciap, doctrine verzi

Noi, ultimii cartofi din sac
Nu avem D-zeu
Un bătrânel grizonat, sclifosit, ipocrit
Nu merităm un zeu
În ture de noapte

Noi, ultimii cartofi din sac
Blestemăm fiecare cartof din față
Din mijloc, din lateral, din alt sac
Noi, suntem ultimii cartofi din sac, atât!


***

Cactușii mei nu fac flori
pentru că le pun-n ciorba
de picioare în burta digerată
dimineața pe stomacul gol
interior
piticul s-a pensionat
într-o mahala cu migratoare
nici el nu are flori

Cactușii mei nu fac flori
Adună praf/ miros de mâncare
Nu suportă bucătăria
bârfele, depresivele sinucigașe
sau alte discuții
Nu țipa, nu te înțeleg
Cactușii mei nu fac flori
îi deranjezi
2 terapeuți nu-s destul
fute-mă și pe mine la cap.

Băieții mei nu mai stau drepți
Au baston, tot n-au flori
Unul s-a învinețit la vârf
Tu mă fuți la cap cu terapia
Pastile, nurofenele, aspirinele, vitaminele
Alte caricaturi medicale
Cactușii mei nu fac flori
Încă nu ai plecat?


Orașul cu două trenuri

Unul din est spre vest
Altul din vest spre est
Casa la mijloc
Indiferent smochine putrezite
Se preling pe gard

Poarta într-o ială
Fumez anemic pe bordură
Geamurile crăpate/spart
hornul înfundat
Salteaua verde mucegai
în toate cănile de cafea
roșcată băgată-n priză defilează
EU MOȘTENESC AICI!
felicitări! Tot la poartă fumez.
Dacă țipi destul de tare încălzești morții în cavouri
microwave ortodox
și-ți semnează succesiunea

Filtrul arde degete
ridic fizicul la gară
Tre să apară un tren.


Note despre mine însumi:

Răzvan Stoicovici (n. 22 iulie 2000, Timișoara): M-am născut la Timișoara, mai exact pe data de 22 iulie 2000 la Maternitatea Odobescu la ora 9.45 dimineața. După liceu, în 2019, am început cursurile Facultății de Istorie în cadrul Universității din București. În 2022 m-am întors în Timișoara unde am lucrat inițial ca ghid, apoi am intrat în învățământ. Tot în 2022 am devenit membru al Cenaclului Pavel Dan. Am publicat pe mai multe platforme online (O mie de semne, Haimanale literare, Noise Poetry, Literomania, Planeta Babel) și în revistele Familia, Orizont și Arca. Am avut câteva lecturi publice în Timișoara și la Muzeul Național al Literaturii Române Iași, plus două festivaluri locale (Ion Monoran și Street Delivery). De asemenea, am participat la Strada Fără Nume în vara anului 2023. Am citit și la ediția cu numărul 287 a Institului Blecher. Am obținut o mențiune în cadrul concursului Rețeaua literară în acest an. În rest, mă recomand ca fiind om pașnic, colecționar de viniluri, timbre, pinguini sau alte animale acvatice.




Copyright © 2024 Răzvan Stoicovici
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.