DANA JARDA

 

“n-am știu să te iubesc atunci, doar cerul mărturisea ce nu puteam să-ți spun și nici să te las să mă iubești nu știam”

prizonierii trecutului

întinde-mi mâna să urc pe aceeași creangă cu tine
ne cățăram împreună
apoi ne așezăm pe o ramură
cu picioarele legănate nu ne spunem nimic
privim

așa era atunci
acum e copacul singur
telefonul a înghițit numărul
prizonierii trecutului au rămas cu fața întoarsă
noi am pictat copaci pe spatele lor

***

notele sufletului
spulberă îndoielile
din calea frunzelor
ce vor să se așeze peste amintiri

caut o melodie nouă
cu care să mă acopăr
de colțurile frigului
ce vrea să-mi înghețe sentimentele

mâinile reci
adună fluturii
ce i-ai lăsat în urmă
când te-ai mințit
că pleci


nici acum dar nici atunci

doare-mă dor
nimicește-mă sete
eu tot nu am să mor
nici n-are să îmi pese
zâmbesc, nu vezi
ca și atunci
când prunci
ne cățăram în nuci
picioare moi și tălpile desculțe
din crengi noi ne făceam căsuțe
și era cald și frici n-aveam
să alunecăm pe-o margine de ram
mai știi tu Crișul ce sub noi
cântând ne-amenința vâlvoi
și ne chema picioarele să-i dăm
cu pietrele în el să aruncăm
a noastre sunt ca și atunci
Crișul, nucii și a lor prunci
chiar dacă azi din griji noi ne-am făcut
un scut
așa că, doare-mă dor
nimicește-mă sete
eu tot desculță voi umbla pe pietre


***

cobor în labirintul eului
bâjbâind
citesc cu degetele
poemele semnelor ce mi le-ai lăsat
în secolul trecut

urmăresc fiecare indiciu
melodie
scrisoare
pene de înger
...
dimineți cu cafea
amare seri
și zile fără amiază
ofrandă Eului


***

am crezut că pot
castelul de nisip
să-l dărâm
și să-l refac
la loc
dar nu am știut că mă priveau
... câțiva copii


poiana ferigilor

mai e o șansa, una mica
să am tot
și-apoi să n-am nimic
să uit un dor de tine alintat
cu fata ce sunt să mă împac
pierdută prin pădurile timpului
uitată în poiana ferigilor
cu mâinile ude de cules
fetița mea
te-am lăsat acolo
unde eu nu puteam fi de teama nopții
ai sperat că vei fi văzută și adusă acasă
te-am trădat și eu, aceea în care credeai
îți iau mâna înghețată de rătăcire
și o duc la piept să o încălzesc
să nu dormi acum, nu vreau să îngheți
deschide ochii și vezi-mă
sunt tu
te iau cu mine acasă
nu mă mai tem de oglindă
hai cu mine, lumea mea are soare
l-am găsit demult dar am uitat să-ți spun

Dana Jarda (n. 24 august 1973, Beiuș): A copilărit și locuit până la vârsta de 16 ani în orașul Ștei (Bihor), după care a terminat liceul în Oradea, unde locuiește și în prezent. A debutat pe pagina ei de Facebook, unde poate fi găsită cu numele de Dana Lucreția și în mai multe grupuri de poezie: Suntem ceea ce iubim, Poduri peste suflete… Scrie poezie începând din 2016, la îndrumarea scriitoarei Stela Cheregi. Dana Jarda are și câteva încercări de proză sub formă de povestiri scurte: Maestrul, Doriana, Tibetana, Geamănă și un roman intitulat Labirintul Lucreției. Dana Jarda mărturisește că a căutat calea cunoașterii și învățăturii prin experiențele proprii de viață pe care le-a considerat lecții. Se consideră o studentă permanentă a vieții cotidiene, iubește cu profunzime oamenii, natura, animalele și are o curiozitate copilărească cu care explorează tot ce o înconjoară. Din dorința de autodepășire, renaștere, explorare a vieții, a necunoscutului și misterele universului, autoarea se transpune într-un vas în care divinitatea toarnă harul creator și vindecător, oferindu-se ca un balsam pentru trup, suflet și minte, cititorului. Ea încearcă totodată să trezească în fiecare, curiozitatea, dragostea, puritatea, regăsirea divină, crezând cu fermitate în înlăturarea obstacolelor din calea iubirii, așezându-se la picioarele lui Rumi pe care-l întâlnește prin poezia pe care o oferă celui însetat de iubire. “Un alchimist adevărat nu transforma plumbul în aur ci transformă universul în cuvinte”. (William H. Gass)

Volume publicate:

așa mi-am chemat sufletul acasă (volum dedicat fiicei sale Sara, editor Gabriel Cojocaru, Editura Grinta, 2020)


 
Copyright © 2023 Dana Jarda
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.