glorios de singură
mă împiedicde praguri
ca un orb care și-a pierdut bastonul
îmi caut ceasul
nu mă rătăcesc
ajung la zid
când vreau să se termine
trântesc ușile
/stau separat/
într-o halucinație stângace
merg fără mâini
pe bicicletă
glorios de singură
brusc
colecția de cimbru
a început să se scuture
prin fereastra deschisă
pătrunde miros de plante
medicinale
fac terapie
prin versuri
brusc mă trezește
o cursă de șoareci
îmi pun un tricou alb
să par optimistă
luuuuunngi
sunt obsedată să-mi ard manuscriseleîntr-o piață publică
mă apropii de un punct fix
subliniez diferența dintre etică
și morală
nu-mi justific alegerile
inventez povești
fac lumea mai largă
știu cum trebuie să fie
picioarele unei femei
luuuuunngi
cât să ajungă
până la pământ
suferința e animalul din colț
fumez
/și parcă renunțasem/
sub fotoliu prăpastia
suferința e animalul din colț
viața ne-o ia mereu înainte
pe tabla de șah caii nechează
pendulez prin singurătatea
care-ți poartă numele
fixez zidurile-n bolduri
le îmbrac în ghirlande
inventez o nuntă de hârtie
te strig
un ghimpe s-a prins
în perdea
capcană
fiecare e închis într-un secretfiecare are un iad personal
printr-o lunetă potrivesc distanțele
/așa sunt mai aproape
de celălalt/
încercare inutilă
o prelungire toxică a delirului
/mă chinui să ies/
când trăiam printre oameni
mi-am prins piciorul din greșeală
într-o capcană pentru animale
durerea mă sfâșiase
totul era un țipăt
am cerut ajutor cu mâinile întinse
și am primit o amărâtă
de șurubelniță
șiragul de perle
am încetat să mai fiu
perfectă
în ape sărate
cresc stridii
integrez voluntar
prejudecățile
neînțelesul descuie cătușe
frica devine putere
slăbiciunile sunt oportunități
vorbesc tare despre iubire
și nu înțeleg de ce toată lumea
se holbează la șiragul meu
de perle
Citește mai multe versuri și profilul scriitoarei aici: Carmen Secere
Citește aici poezii din volumele: aproape fericiți și Blank
Copyright © 2022 Carmen Secere
Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.